Fratele malefic al efectului Placebo

Atunci când informaţiile provoacă panică la nivelul subconştientului avem de-a face cu un proces numit Nocebo.

"Aşteptările influenţează rezultatele" este convingerea lui Magnus Heier. Neurolog şi jurnalist specializat în subiecte ştiinţifice, el este fascinat de puterea subconştientului. Ceea ce aşteptăm influenţează direct evoluţia afecţiunii: putem asista la dispariţia simptomelor sau la apariţia acestora.

Dacă, de exemplu, citim un articol despre radiaţiile electromagnetice emise de antenele pentru comunicaţii mobile, durerile de cap s-ar putea instala rapid, chiar dacă antenele în cauză nici măcar nu funcţionează.

Persoanele la care a fost diagnosticată o tumoră pot muri mai repede decât prevăd prognozele medicale, dacă au convingerea că nu mai au decât puţin de trăit, deşi tumora în sine şi-a oprit evoluţia. Acesta este efectul Nocebo, despre care Heier a scris o carte.

Frica induce stres, iar stresul îmbolnăveşte

„Efectul este accentuat atunci când apare frica, frica de boală, de terapie. În acest caz, efectele secundare sunt mult mai puternice.“, explică Heier. „Pacienţilor bolnavi de cancer li se face foarte rău numai când intră în camerele în care au avut loc şedinţele de chimio-terapie, pentru că în subconştient au deja toate datele răului rezultat în urma terapiei."

Frica reprezintă stres pentru corp şi poate slăbi sistemul imunitar. În aceste condiţii, infecţiile au cale deschisă, durerile apar acolo unde nu ar trebui.

Mai multe studii realizate de medicii de la Clinica Universitară din Regensburg şi de la cea din Tübingen confirmă aceste teorii. Winfried Häuser, Emil Jansen şi Paul Enck au realizat mai multe studii pe marginea efectului Nocebo, publicate în întreaga lume între 1960 şi 2011.

Prea puţin analizat

Nocebo ca efect malefic şi Placebo ca efect benefic-ambele ne influenţează acolo unde avem cea mai mică putere de control: la nivelul subconştinetului.

Placebo întreţine convingerea că medicamentele sau terapiile sunt eficiente, chiar dacă de multe ori ele nu au nici o componentă dovedită ştiinţific.

Efectul Placebo a fost intens cercetat. O simplă investigaţie în biblioteca online a ministerului sănătăţii din SUA aduce 160.000 de rezultate. Nocebo, în schimb, nu aduce decât 180 de referinţe, în pagini de specialitate precum "pubmed". Cel din urmă a intrat în atenţia cercetătorilor germani de abia în ultimii ani, deşi el acţionează tocmai acolo unde influenţele sunt extrem de limitate: induce frici în subconştient.

Prea mult informaţii

"Dacă descopăr că la dumneavoastră există o îngustare minimă a unei artere, nici una relevantă, la cel mai mic semn de ameţeală veţi face legătura cu acest diagnostic." spune Magnus Heier. "Şi totuşi, oricine poate suferi de ameţeli, dar în subconştient identificaţi deja suferinţa prin prisma acestei uşoare afecţiuni."

Dacă cineva se teme de o tumoră, nu dezvoltă automat un carcinom dar foarte probabil altă afecţiune. Cine se teme de A, spune Magnus Heier, nu se îmbolnăveşte automat de A, dar poate dezvolta o afecţiune B, o infecţie de exemplu.

Efectul Nocebo poate fi cauzat de prea multe informaţii, care nu pot fi clasificate. Dacă într-un motor de căutare online introduci un termen ca "ameţeală" poţi obţine cele mai înspăimântătoare rezultate, adaugă specialistul german.

Şi prospectele medicamentelor listează toate efectele secundare, chiar şi atunci când acestea sunt "extrem de rare", adică într-unul din 10.000 de pacienţi. Producătorii sunt obligaţi să treacă aceste informaţii în prospectele medicamentelor.

Comunicare corectă

Persoanele care se tem de efectele negative ale unui medicament, nu trebuie să renunţe la administrarea acestuia ci să să se consulte cu medicul.

Dar şi comunicarea medic-pacient poate produce frică, dacă medicul nu este îndeajuns de diplomat. "Între timp s-a dovedit că şi discuţiile pot influenţa starea pacientului", spune Sasa Sopka. Este anestezist şi unul din şefii departamentului AIXTRA din cadrul centrului de specializare medicală RWTH Aachen.

Ceea ce studenţii la medicină din Statele Unite ale Americii învaţă de peste 30 de ani, s-a introdus de-abia de câţiva ani în facultăţile germane.Cursurile de comunicare sunt obligatorii la Universitatea din Aachen de abia din anul 2005. "Cel târziu la seminariile noastre, după a treia sau a patra oră, devine evident ce influenţă negativă asupra pacienţilor pot avea discuţiile eşuate cu medicii" , spune Sopka.

Atât de mult cât e necesar, atât de puţin cât e posibil

Nu este bine, de exemplu, atunci când medicul nu îl ascultă pe pacient, nu îl priveşte în ochi, nu îl ia în serios, îl intimidează, foloseşte mulţi termeni negativi sau stabileşte diagnostice, fără a avea toate datele de la pacient.

Cauzele pot fi multiple: de la lipsa de timp, la presiunea sporită, toate pot afecta disponibilitatea medicului de a-şi informa pacienţii cât mai transparent asupra posibilelor riscuri aferente unei terapii sau operaţii.

Dacă aveţi dureri mergeţi la medic. Şi luaţi în serios controalele preventive, recomandă neurologul Heier.

Dar fiţi prudenţi atunci când citiţi prospectele medicamentelor, când căutaţi în internet sau în publicaţii pentru publicul larg anumite diagnostice - influenţa lor asupra subconştientului nu trebuie trecută cu vederea.