Frexit: "Nimic nu ar mai fi ca înainte"

Unii din candidaţii la preşedinţia Franţei dau vina pe moneda euro pentru multe din problemele ţării: printre acestea, şomajul ridicat şi stagnarea economiei. Ei propun prin urmare renunţarea la moneda comună. Ce se va întâmpla în acest scenariu cu economia franceză, una dependentă de importuri şi masiv îndatorată?

Marine Le Pen este cea mai aprigă susţinătoare a părăsirii uniunii monetare. Şefa radicalului Front Naţional (FN) vrea să organizeze un referendum pe această temă. Sondajele de opinie o dau pe primul loc în primul tur de scrutin, cu şansa a doua însă în turul decisiv.

La cealaltă extremă a spectrului politic, candidatul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon împărtăşeşte aceeaşi viziune eurosceptică. El vrea cel puţin renegocierea tratatelor comunitare iar, dacă aceasta eşuează, ieşirea din zona euro.

Ceilalţi candidaţi importanţi - socialistul Benoît Hamon, republicanul François Fillon şi fostul ministru al Economiei şi candidat independent Emmanuel Macron - se declară în favoarea euro şi a relaţiei strânse cu Europa.

O Franţă mai competitivă fără euro

Argumentul principal pentru Frexit invocat de doamna Le Pen este suveranitatea. Ţara ar deveni automat mai competitivă dacă ar avea propria monedă. Produsele exportate de Franţa ar deveni mai ieftine pentru importatorii externi. Ar fi un avantaj în plus faţă de cel actual al salariilor reduse, crede Le Pen.

Iar fără "dictatul" de la Bruxelles privind deficitul de stat Franţa ar avea un spaţiu de manevră extins pentru a-şi ajuta industria cu subvenţii. În mod tradiţional, statul francez foloseşte subvenţiile pentru a sprijini ramurile de importanţă strategică, de exemplu construcţia de nave.

Produsele franceze chiar ar deveni semnificativ mai ieftine la export în cazul renunţării la euro, crede Anne-Laure Delatte, vicepreşedinta Institutului de Cercetare a Economiei Mondiale CEPII. "La introducerea euro, acesta valora 6,50 franci francezi. Azi am plăti cel puţin opt franci pe un euro", a declarat economista pentru DW. "Aceasta ar însemna că străinii ar plăti mai puţin dacă ar cumpăra de la noi din franci."

Dezavantaje pentru oamenii de rând

O valută proprie mai slabă ar însemna însă importuri mai scumpe. Franţa a importat în 2016 produse şi servicii cu 48 de miliarde de euro mai mult decât a exportat. Printre importurile principale sunt produse alimentare, ţiţei, gaz, îmbrăcăminte.

"Dacă moneda franceză ar fi devalorizată, ar avea de suferit în primul rând cei săraci şi IMM-urile, adică taman cei pentru care ar milita chipurile susţinătorii unui Frexit", spune Olivier Pastré, profesor de Economie la Universitatea Paris VIII, în dialog cu DW. Pentru că exact cei mai slab plătiţi investesc cel mai mult în alimente de bază din import.

Un alt efect negativ pentru aceştia ar fi majorarea dobânzilor, pentru că francezii săraci sunt îndatoraţi la bănci şi nu au depozite care să beneficieze de creşterea dobânzilor. Dobânzile ar creşte pentru că Franţa, masiv îndatorată, ar urma să-şi plătească în mare parte datoriile de stat tot în euro. Şeful BCE Mario Draghi a avertizat cu privire la Spania şi Italia că orice ţară care iese din zona euro trebuie să-şi achite datoriile. Datoriile Franţei depăşesc în prezent 2000 de miliarde de euro, adică aproape la fel de mult ca întregul PIB al ţării.

Dacă statul ar tipări mai mulţi bani, s-ar ajunge la inflaţie, un alt dezavantaj pentru cetăţenii săraci..

"Ieşirea din euro, o catastrofă economică pentru Franţa"

Philippe Crevel, macroeconomist şi şef al grupului de cercetare Cercle de l'Etude, crede însă că asta nu va fi totul. El avertizează că ieşirea din UE ar fi o adevărată catastrofă economică pentru Franţa. Mai mult, UE nu ar supravieţui pierderii celei de-a doua economii ca mărime din blocul comunitar. "Franţa ar da faliment, pentru că nu am avea cum să ne plătim datoriile în euro. Nimeni nu ar vrea francii noştri francezi la schimb!", crede el. Faliment nu ar da doar statul, ci şi numeroase bănci şi societăţi de asigurări.

"BNP Paribas este după HSBC a doua bancă a Europei ca mărime. Dacă această bancă ar da faliment, ar fi de 10 ori mai grav ca în cazul prăbuşirii Lehman Brothers, incident care a declanşat criza economică din 2008", avertizează Crevel. În comparaţie cu Germania, băncile franceze sunt mult mai vulnerabile, întrucât economia Franţei este puternic centralizată. La fel de centralizat ar fi şi sectorul bancar, spre deosebire de Germania, unde există mai multe bănci centrale regionale independente unele de celelalte.

La aceasta s-ar adăuga falimentele unor companii de asigurării ca Axa, potrivit economistului: "Ar fi un şoc sistemic care ar arunca în anarhie întregul sector financiar european. Nimic nu ar mai fi ca înainte."

Autoare: Lisa Louis (Paris)