Fuge cancelarul german de furtunile de acasă ?

Cînd şi-a programat vizita oficială în România şi Bulgaria, care va avea loc în a doua jumătate a acestei săptămîni, cancelarul german Gerhard Schröder nu avea cum să ştie că la el acasă, cota popularităţii sale va fi dintre cele mai scăzute, partidul social democrat va fi pîndit de primejdia unei scindări iar fostul său tovarăş Oskar Lafontaine - transformat într-un redutabil rival , supranumit micul Napoleon din Saar, îi va periclita nu doar autoritatea ci va pune la grea încercare însăşi integritatea partidului. Aşa încît pe acest fundal, scurta vizită pe care şeful guvernului german, însoţit de o masivă delegaţie de oameni de afaceri, o efectuează în România şi Bulgaria, ar putea trece în ochii observatorilor de acasă şi drept o formă de refugiu din calea unei furtuni politice iminente.

Regăsim azi în paginile presei germane şi străine opinii şi trimiteri la aceste componente ale actualităţii germane enumerate dar şi comentariile pe marginea aşa numitelor demonstraţii de protest de luni, din noile landuri federale, demonstraţii îndreptate nu împotriva comuniştilor ci a politicii antisociale promovate de coaliţia roşu-verde de la Berlin. Si fireşte nu lipsesc din oferta de teme nici subiectele internaţionale.

In România şi Bulgaria Schröder va discuta prioritar despre economie - titrează azi cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG - articolul consacrat în avanpremieră, vizitei pe care joi şi vineri cancelarul o va efectua în România şi Bulgaria. Guvernele celor două ţări au ridicat foarte sus ştacheta aşteptărilor sperînd într-un mai puternic angajament al economiei germane. Deja vizita ministrului economiei Wolfgang Clement în primăvara acestui an a atras atenţia asupra celor două ţări din sud estul Europei candidate la aderarea la Uniunea Europeană - estimează autorul articolului citat - menţionînd că la Bucureşti se afirmă că vizita cancelarului Schröder va impune mai puternic Bulgaria şi România pe linia de orizont a intereselor posibililor investitori. Aceasta şi fiindcă spre deosebire de Cehia, Polonia, Ungaria dar şi Slovacia, investiţiile în cele două ţări pe care le va vizita Schröder acum, au fost mai mult decît modeste: în România aproape un miliard de euro, în Bulgaria abia 600 de milioane de euro.Cu titlu de comparaţie - este precizat volumul investiţiilor în Ungaria vecină - 12 miliarde Euro iar în Cehia , încă şi mai mult.

Nu se ştie dacă vizita cancelarului german şi a oamenilor grei din industria şi economia germană care-l însoţesc se va solda şi cu semnarea unor noi acorduri. Trece drept sigură semnarea unor declaraţii de intenţie. Bănuind că volumul redus al investiţiilor germane în România şi Bulgaria, în comparaţie cu ţările vecine va stîrni nedumerire în conştiinţa cititorului, autorul articolului se simte îndatorat să ofere şi unele explicaţii: nici românii şi nici bulgarii nu au depus suficiente eforturi pentru a spori atractivitatea ţărilor lor în materie de investiţii.Că totuşi eforturile concertate şi bine orientate se pot solda cu succese o dovedesc primarii a două oraşe Timişoara şi Sibiu, care - se menţionează textual - cu multă abilitate şi angajament personal au transformat cele două oraşe în centre regionale de investiţii. Dacă Bulgaria are deja o legislaţie modernă de încurajare a investiţiilor, România este pe cale de a-şi dota agenţia de investiţii cu mijloace mai performante în viitor. Dar concomitent ar trebui să se contureze şi conştiinţa faptului că în competiţia pentru investiţii România şi Bulgaria se află în concurenţă cu alte ţări pentru obţinerea unor perfuzii financiare - într-o perioadă în care deja volumul acestora din urmă este destul de limitat.

Să revenim însă în Germania unde tot mai restrînse sunt şi mijloacele prin care statul mai poate asista cetăţeanul de rînd în caz de boală sau şomaj, mai ales şomaj îndelungat. Statul nu este răspunzător pentru conservarea nivelului de trai al fiecărui cetăţean scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG iar legitimitatea politică a Germaniei nu depinde de bunăstare şi consum, precizează marele cotidian bavarez - continuînd ideea în termenii următori: Faptul că tocmai în noile landuri partidele politice încearcă să profite de excesiva încredere în stat şi de mentalitatea de sacrificiu va afecta pe termen lung şi aşa încă fragila cultură civică a est germanilor. Chiar dacă în opinia cotidianului THÜRINGER ALLGEMEINE din estul Germaniei situaţia nu este într-atît de dramatică încă , Wolfgang Clement ministrul german al economiei nu ar trebui să reacţioneze atît de brutal la protestele cetăţenilor germani cărora nu trebuie doar să le ceară sacrificii ci să-i şi încurajeze să le facă.

Duritatea reformelor preconizate aşa numitul pachet Hartz IV ar putea genera a treia metamorfoză a foştilor comunişti est germani care după ipostaza lor originară au devenit partidul socialismului democratic iar acum sub sub pretextul de a fi autenticii militanţi pentru drepturi cetăţeneşti mobilizează masele într-o nouă formulă a tradiţionalelor demonstraţii de luni care s-au soldat la vremea lor cu răsturnarea regimului comunist est german de la putere scrie HANDELSBLATT.Cine demonstrezaă împotriva pachetului de reforme Hartz IV uzează în fond de drepturile sale consideră DIE WELT, menţionînd că noile prevederi nu reprezintă o problemă morală dar nici o revoluţie de sus. Actualele demonstraţii sunt un scandal este de părere BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG reamintindu-le cititorilor că Germania nu este fosta RDG iar guvernul german nu este un instrument al samavolniciilor. BERLINER ZEITUNG reproşează însă actualei clase politice faptul de a nu fi explicat cetăţenilor îndeaproape şi pe larg necesitatea reformelor .

O carenţă de care profită acum şi Oskar Lafontaine cerîndu-i cancelarului Schroder să demisioneze şi ameninţînd să scindeze partidul social - democrat, prin fondarea unui partid de extremă stîngă care ar duce şi la destrămarea actualei coaliţii scrie TAGESSPIEGEL din Berlin.

Din estul Germaniei MAERKISCHE ODERZEITUNG consideră că lui Lafontaine îi este indiferent dacă noul partid de stînga va împinge într-o criză existenţială social democraţii. "Si ce face Schröder ? Pe Schroder sufletul partidului său nu l-a interesat niciodată. El guvernează oricum în a doua legislatură şi i se pare că şi-a îndeplinit misiunea istorică " scrie ziarul citat.

Dar pumnalul scos din teacă de Lafontaine ameninţă cariera actuală a lui Schroder scrie de la Oslo AFTENPOSTEN. Iar TAGES ANZEIGER din mai apropiata dar neutra Elveţie este de părere că această vară care se sfîrşeşte în temperaturi toride în Germania, ar putea deveni incendiară pentru Schröder. Si totuşi - scrie ziarul helvet citat , cine-şi face iluzii cum că actualul guvern ar putea în curînd să se destrame se amăgeşte.Fiindcă nici rivalii lui Schroder nu dispun de alternative şi concepte convingătoare iar reformarea socială a Germaniei oricît de dureroasă ar fi este inevitabilă-am încheiat citatul.Poate că politicienilor le-ar fi revenit menirea să explice cetăţenilor tocmai caracterul dar şi cauzele reformelor preconizate.