1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

România, pe ultimele locuri în clasamentul sustenabilității

Ovidiu Suciu19 august 2016

Studiul anual "Sustainable Governance Indicators" (SGI) măsoară nevoia și capacitatea de reformă, calitatea democrației și a statului de drept în cele 41 de țări membre ale OECD și UE.

https://p.dw.com/p/1JlGh
Imagine: Reuters/STR

SGI este un instrument internațional de monitorizare al Fundației Bertelsmann. Evaluările sunt făcute de peste 100 de experți internaționali, pe baza a 140 de indicatori calitativi și cantitativi.

Pentru a măsura "guvernarea sustenabilă", SGI urmează o abordare tridimensională - sunt elaborate trei clasamente (indici): cel privind rezultatele politice măsoară nevoia de reformă a unei țări, cu privire la sustenabilitatea economică, socială și ecologică; al doilea, indicele democrației, cuantifică calitatea democrației și a statului de drept, pe baza a numeroase criterii; al treilea, indicele guvernării, măsoară capacitatea de reformă a țărilor vizate - capacitatea de acțiune a guvernanților și implicarea și posibilitățile de control exercitate de cetățeni, parlamente și alți actori sociali.

În toate aceste trei clasamente, accesabile pe pagina de Internet a Fundației Bertelsmann, România ocupă locurile codașe: locul 34 din 41 de țări în indicele general, al rezultatului politic; antepenultimul loc (39) în indicele democrației, respectiv penultimul loc (40) în indicele guvernării.

La coada clasamentelor se mai găsesc Grecia (de două ori ultima clasată), Ciprul, Croația sau Ungaria.

În top 10 se află țările din nordul și vestul Europei (țările scandinave ocupă primele cinci poziții aproape în toți trei indicii).

Laude pentru Germania

Republica Federală este statul industrializat cu cele mai mari progrese în domeniul sustenabilității înregistrate în ultimii 10 ani, potrivit SGI. În clasamentul general, Germania ocupă locul al șaselea, în spatele țărilor scandinave și Elveției. Motivele pentru acest rezultat bun sunt o piață a muncii puternică și o politică de mediu eficientă. Punctele slabe ale Germaniei ar fi sistemul de pensii deficitar, creșterea inechității sociale și capacitatea redusă de planificare strategică a guvernului (cu trimitere la măsurile prea lente adoptate în contextul crizei refugiaților).

După ce, în urmă cu 10 ani, Germania era considerată bolnavul Europei, dezvoltările din ultimul deceniu au permis Republicii Federale să depășească clar în acest clasament marile forțe industriale ca SUA (locul 26), Marea Britanie (locul 9), Franța (locul 18) sau Japonia (locul 23).

Piața muncii este unul din factorii care au contribuit major la aceste evoluții. În prezent, 74% din populația activă a Germaniei are loc de muncă - cel mai bun nivel de după al Doilea Război Mondial. De asemenea, doar 7,2% dintre tinerii între 15 și 24 de ani sunt șomeri în Germania. Doar Japonia stă mai bine la acest capitol (6,3%), în timp ce media în OECD se ridică la peste 18 procente.

Macarale în portul Hamburg
Macarale în portul HamburgImagine: picture-alliance/dpa/B.Marks

Buna dezvoltare a pieței muncii este susținută de rezultatele remarcabile din cercetare: Germania înregistrează anual 225 de patente de invenții la un milion de locuitori, înaintea SUA (160 de patente) și Marii Britanii (90 de patente).

Numeroase concluzii negative

În fine, printre constatările negative ale studiului Fundației Bertelsmann se mai numără intensificarea curentelor populiste, nerezolvarea urmărilor crizei financiare și semnele unor deteriorări ale situației în chiar țările nordice, care ocupă primele locuri în clasament.

De exemplu, economia Norvegiei suferă din cauza prăbușirii prețurilor la țiței, Suedia se confruntă cu probleme mari în privința integrării numeroșilor refugiați primiți, în timp ce în Danemarca se ascute inegalitatea veniturilor.

Problemele mult mai mari sunt desigur în sudul Europei, unde urmările crizei financiare și politicilor de austeritate sunt încă extrem de grave: șomajul de durată și sărăcia în rândul copiilor depășesc 20% în Spania și Grecia, tot în aceste țări șomajul în rândul tinerilor se apropie de 50%.

Autorii studiului văd cu ochi critici capacitatea statelor industrializate de a coopera pentru rezolvarea problemelor ivite. Un avertisment special este rezervat Uniunii Europene: din cauza crizei refugiaților și a divizării produse de aceasta în rândul statelor membre, proiectul european riscă să eșueze.