"Furtuni într-un pahar" care stîrnesc valuri de tsunami

In legătură cu prezumtivele închisori secrete ale CIA în estul continentului si a zborurilor secrete cu deţinuţi survolînd teritoriile unor state ale Uniunii presa germana semnalează azi crescînda presiune exercitată de europeni nu numai asupra SUA, ci şi asupra unor foşti şi actuali membri ai guvernului de la Berlin. Intre ei, fostul ministru de interne Otto Schily şi actualul ministru de externe al guvernului Merkel, social-democratul Steinmeier, fost şef al cancelariei federale sub Schroeder.

Chestiunea reapare în coloanele ziarelor si din perspectiva călătoriei pe care o efectueaza azi, la Berlin, şefa diplomatiei americane, Condoleeza Rice. Daily Telegraph din Londra remarcă faptul că europenii muşcă mîna care i-a eliberat. E semnificativ, scrie ziarul, „în ce domenii se manifestă interese divergente. E vorba de Cuba, Iran, Irak, Israel, China şi ceea ce s-ar putea numi supranaţionalismul – în speţă puterea Naţikunilor Unite, procesul de la Kyoto, Curtea Penală Internaţională şi aşa mai departe. Aceste dispute nu sunt separate unele de altele, ci unite de un fir ideologic. In toate aceste cazuri, SUA sunt prodemocraţie, în vreme ce UE favorizează stabilitatea. Rice”, mai scrie cotidianul londez, „ar trebui să fie precaută. 40 de ani de solidă susţinere a Uniunii Europene de către SUA n-au produs un proamericanism de aceiaşi valoare la Bruxelles. Europenii sunt afectaţi de o tendinţă psihopată de a muşca mîna care i-a pus în libertate”.

Ca pentru ilustrare acestei aprecieri, ziarul german Westdeutsche Allgemeine Zeitung din Essen tinde să acorde credit relatărilor din Washington Post privind implicarea vinovată a lui Otto Schily, în operaţiunile „ilegale” ale CIA. Schily ar fi permis americanilor transferarea într-o închisoare afgană a unui cetăţean german suspectat de terorism. Fostul ministru german de interne, sugerează cotidianul, ar putea de asemenea să fi satisfăcut o cerere americană de a ordona să se păstreze tăcerea în această chestiune. Citim în continuare: „se înmulţesc indiciile potrivit cărora guvernele europene au ştiut mai mult decît vor să admită despre încălcările drepturilor omului (de către CIA), dar au întors capul în altă direcţie. Preşedintele SUA”, mai afirmă acelaşi ziar din Essen „ar ignora în mod conştient normele de drept internaţional şi nu e exclus ca o serie de state ale UE, inclusiv Germania, să-i fi devenit complice”.

Ziarele germane mai abordează analiza internă consacrată de conducerea UCD pierderilor masive de voturi înregistrate de conservatori în recentele alegeri din Republica Federală. In context observatorii evidenţiază ceea ce austriacul Der Standard consideră a fi „insuficienţa căldurii, a sentimentelor afişate de hiperraţionala Angela Merkel”. Alţi editorialişti deplîng atenţia redusă acordată de creştin-democraţi în campania lor electorală temelor privind protecţia socială.

In fine, mulţi comentatori se ocupă de încercarea noului cancelar, Angela Merkel, de a ameliora relaţiile dintre Germania şi statele situate între graniţa ei răsăriteană şi Rusia, în special Polonia. E remarcabil, scrie în context Frankfurter Allgemeine Zeitung, că „Merkel a promis la Varşovia să discute subiectul conductei petroliere ruso-germane din MareaBaltică şi la fel de semnificativ că noul ei ministru de externe, Steinmeier, n-a manifestat în Rusia decît un entuziasm foarte ponderat pentru recentele alegeri din Cecenia. Sub guvernul Schroeder Germania îşi pierduse simţul pentru necesitatea unor astfel de gesturi şi luări de poziţie nuanţate”, conchide ziarul din Frankfurt.

Die Welt din Berlin semnalează „luna de miere”, care ar domni în prezent în relaţiile dintre europeni şi israelieni. Pe marginea unei conferinţe organizate de editura Axel Springer la Berlin, ziarul relevă prezenţa la întrunire a preşedintelui Germaniei, Koehler, a lordului Weidenfeld şi a vicepremierului israelian Ehud Olmert. Orientul Apropiat şi Mijlociu, citim în ziar, „s-a extins. Dela atentatele de la Madrid încoace se ştie că respectiva regiune înglobează nu doar Gaza, Cisiordania sau Bagdadul, ci şi Parisul şi Londra. Orientul Mijlociu se află mai nou în Europa. Dar în privinţa evoluţiei acestei zone, se semnalează diferenţe între europeni şi israelieni”. In timp ce europenii sunt mai degrabă pesimişti, israelienii, dimpotrivă, şi-au exprimat optimismul reliefînd că decizia unilaterală a lui Sharon de a evacua aşezările evreieşti din Gaza ar fi fost benefică şi nu putea fi adoptată multilateral. In schimb, fostul ambasador american în Israel şi consilier al preşedintelui Clinton, Martin Indyk, rămîne sceptic, întrucît nu crede că liderul palestinian Abbas va fi în stare să dezarmeze organizaţiile teroriste palestiniene.

Alte ziare occidentale, precum danezul Jyllands-Posten din Arhus salută crearea Kadimei, noua formaţiune politică a premierului Sharon şi a fostului său adversar laburist Peres. Unii semnalează totuşi că, împreună, cei doi lideri ai grupării Kadima – în traducere „Înainte” – însumează 160 de ani. Cu toate acestea, „regruparea de pe scena politică israeliană si eventuala victorie în alegeri a noii alianţe (dintre Sharon şi Peres)” ar promite, potrivit ziarului danez, „perpetuarea progresului statului evreu spre un curs pragmatic”.