Gîndacii protecţiei sociale

La Lupeni, în judeţul Hunedoara, părinţii unui copil de vîrsta grădiniţei au găsit în “brînza topită” furnizată gratuit un gîndac şi au sesizat autorităţile sanitare.

Pare un simplu accident, care s-ar putea remedia fără prea multe discuţii. În realitate, problema e mai amplă.

Un comunicat recent al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ne informează că, “în luna octombrie, inspectorii ANPC au verificat 495 de şcoli, 232 de grădiniţe, 16 producători şi 10 distribuitori”.

“Reprezentanţii ANPC", se mai arată în comunicat, "au constatat o mulţime de neregului legate de condiţiile de transport, depozitare şi păstrare, cît şi nerespectarea graficului de livrare sau a normelor de etichetare, marcare şi ambalare” .

În consecinţă ANPC a interzis firmelor verificate să mai distribuie aproximativ 789 de kilograme de lapte şi cornuri şi a dat mai multe amenzi.

Se vede cu uşurinţă că gîndacul găsit la Lupeni nu este un accident. Pînă acum nu au existat reclamaţii privind programul “Cornul şi laptele”, din simplul motiv că în România funcţionează morala potrivit căreia “calul de dar nu se caută la dinţi” .

Aşadar, ceea ce este gratuit este de proastă calitate şi lumea este de mult timp consolată cu această stare de lucruri. Totuşi se vede că lucrurile se degradează şi că riscă să se ajungă la cazuri de îmbolnăvire.

De ce autorităţile statului au fost pînă acum atît de discrete, iar partidele politice, aflate în campanie eelctorală, nu suflă un cuvînt despre programul “Cornul şi Laptele”?

Pentru că acest program este, mai înainte de a fi o formă de protecţie socială, o formă de subvenţionare mascată a industriei alimentare. Este o măsură aplicată de guvernul social-democrat condus de Adrian Năstase şi care a fost preluată şi de guvernul Tăriceanu.

Reţeta, ingenioasă, constă în a distribui bani de la Bugetul public unor societăţi din industria laptelui şi pîinii cu titlul de ajutoare sociale. Dacă în locurile vizibile cum sînt marile oraşe, produsele distribuite gratuit sînt la limita de jos a acceptabilului, în locurile “ascunse” cum este Lupeniul, au început să-şi facă apariţia gîndacii.

Partidele tac însă, deoarece societăţile din industria alimentară fac un lobby insistent şi ne putem gîndi că au infuzat cu bani grei campania electorală. Unele partide au şi promis de altfel că vor reduce TVA la pîine şi lapte după alegeri.