G-20 încorsetează pieţele financiare

Pentru cotidianul DIE WELT mega-reuniunea din capitala Marii Britanii ar fi fost o culme a ironiei: Merkel şi Sarkozy au ţinut din nou să precizeze că America este principalul vinovat pentru actuala criză, trecând sub tăcere participarea activă a firmelor europene la activităţile financiare speculative. Americanilor le-au fost reproşate tot felul de păcate dar în acelaşi timp tentativa Americii de a salva lumea din vârtejul recesiunii stimulând şi mai mult consumul şi pompând şi mai mulţi bani în pachetele anti-criză - este totuşi acceptată.

Deşi situaţia s-a schimbat – omenirea asistă acum la apusul unei ere în care Statele Unite ale Americii au deţinut funcţia de model, totuşi se mizează în continuare pe asumarea în cele din urmă tot de către America a rolului de locomotivă a economiei mondiale, rezultă din comentariul publicat în cotidianul german citat.

Europenii au făcut o concesie Americii, acceptând transformarea Fondului Monetar Internaţional într-un gigantic mecanism de creditare, dispus să acorde ajutor de acum înainte fără condiţiile politico economice impuse până deunăzi, scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, tot pe prima pagină azi, într-un articol intitulat Bani - nu şi răspunderi.

Avem aşadar parte şi de criză financiară şi de recesiune, scrie SVENSKA DAGBLADET constatând că G-20 nu s-a aflat în posesia baghetei magice. Totuşi, concede ziarul suedez – sunt cât se poate de îmbucurătoare cel puţin două din deciziile adoptate: suplimentarea spectaculoasă a bugetului FMI şi piedicile puse protecţionismului.

G-20 a marcat nu finalul, ci începutul unui profund proces de transformare, atrage atenţia GENERAL ANZEIGER din Bonn, ceea ce nu a împiedicat-o pe Angela Merkel să-şi exprime deosebita satisfacţie faţă de documentul final al reuniunii.

Aceasta poate şi fiindcă rezultatele au întrecut aşteptările, deduce DARMSTÄDTER ECHO, iar previzibilele disensiuni nu s-au manifestat, relevă LAUSITZER RUNDSCHAU.

Deciziile adoptate de participanţi sunt înainte de toate o simplă listă de promisiuni, consideră DE TELEGRAAF, dar şi expresia voinţei de a-i veni de hac crizei.

Conţinutul documentului i se pare cotidianului austriac DER STANDARD de-a dreptul impunător, impresie pe care o bună parte a presei occidentale este totuşi departe de a o împărtăşi fără rezerve.

Asanarea paradisurilor financiare, ţinerea în frâu a fondurilor speculative, salarizarea managerilor în funcţie de profiturile băncilor pe termen lung şi în folosul economiei naţionale, eliminarea barierelor comerciale, ajutorul dat lumii a treia, toate acestea sună splendid. Ceea ce lipseşte este convingerea că aceste măsuri înţelepte vor şi fi aplicate, crede RHEIN NECKAR ZEITUNG.

Bunele intenţii nu au valoare decât dacă sunt riguros aplicate, adaugă cotidianul francez LA CROIX.

G-20 nu ar fi dat un răspuns satisfăcător întrebărilor pe care le ridică actuala criză, este de părere JYLLANDS-POSTEN, din care motiv opinia premierului britanic Gordon Brown, potrivit căreia summitul de la Londra ar fi netezit calea de ieşire din criza economică este comparabilă cu un cântec fără cuvinte, scrie EL MUNDO.

Ideea este reluată de NEUE ZÜRCHER ZEITUNG care notează: Londra a dovedit că în necesara campanie anti-criză este prea uşor dat uitării faptul că transformările, modificările structurale şi spiritul destructiv-creator sunt apanaje ale unei economii deschise, care ameninţă să derapeze, ajungând în situaţii în care terapia este mai primejdioasă decât maladia.

Summitul G-20 de la Londra nu s-ar fi soldat în viziunea cotidianului polonez RECZPOSPOLITA cu vreo decizie importantă, ci doar cu vânturarea unor idei populiste – cum ar fi limitarea salariilor managerilor, ori cu momente penibile prin ameninţarea cu sancţiuni a aşa numitelor paradisuri fiscale. Totuşi, din fericire, conceptele socialiste ostile economiei libere de piaţă nu s-au putut impune în noua ordine financiară globală.

Rămâne de sperat ca tocmai concesiile făcute de Statele Unite ale Americii şi de Marea Britanie mai strictelor reglementări ale pieţii financiare, să nu se dilueze atunci când vor fi aplicate. Termenii cheie precum controlul şi reglementarea trebuie să primească un conţinut, iar sancţiunile se cer, la nevoie, aplicate - atrage atenţia cotidianul KURIER, întrevăzând în aceste măsuri ecoul unui meci între preşedintele Obama şi Wall Street. Îţi ţinem pumnii, Mr.President, conchide cotidianul austriac.

Summitul NATO va fi unul al lui Obama, scrie BADISCHE NEUESTE NACHRICHTEN, comentând noua reuniune care nu va intra în istorie prin decizii epocale, ci prin elementele de atmosferă.

Alianţa care împlineşte 60 de ani devine tot mai atrăgătoare şi pentru alte state ale lumii, observă DAGENS NYHETER, referindu-se la dorinţa unor state ca Japonia, Noua Zeelandă, Australia de a face parte din familia celor deocamdată 28.

La cei 60 de ani Alianţa se bucură de o respectabilă vitalitate, rezultă din comentariul publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, ce relevă însă şi dificultatea ei majoră: aceea de a aduce la un numitor comun diversele interese ale membrilor săi.

Autor: Rodica Binder

Editor: Robert Schwartz