G-5: dezacorduri privind ”staţiilor intermediare pentru refugiaţi”
19 octombrie 2004
Otto Schily nu a reuşit să-şi convingă colegii din Franţa şi Spania. Ambele ţări îşi menţin refuzul categoric în faţa propunerii ministrului german de Interne de amenajare a unor centre europene pentru refugiaţi în state din Africa de Nord. Dominique de Villepin a folosit chiar un ton neobişnuit de dur pentru o întâlnire de acest nivel pentru a scoate în evidenţă reticenţa Parisului faţă de iniţiativa ministrului federal. Franţa a decis deja, clar – nu va accepta asemenea tabere sau centre de preluare şi nici nu va susţine astfel de iniţiative.
Şi ibericul Jose Antonio Alonso a luat distanţă faţă de propunerea lui Otto Schily. Pentru că, a explicat ministrul spaniol, în astfel de centre ar fi dificil să supraveghezi respectarea deplină a drepturilor omului. Există temerea ca astfel de tabere din nordul Africii să devină veritabile burse pentru traficanţii de carne vie. Parisul şi Madridul se tem că zecile de mii de respinşi vor fi preluaţi din gurile lagărelor şi transportaţi pe căi ilegale spre Europa.
Schily nu se teme, în schimb, de reticenţa partenerilor săi şi îşi propune să pledeze în continuare pentru această iniţiativă. Mai ales că, de fapt, chiar Comisia Europeană a fost cea care a afirmat în câteva rânduri că solicitanţilor africani de azil ar trebui să li se ofere şansa de a şti dacă au sau nu şanse înainte de a fi părăsit continentul negru. ”Mă simt mai apropiat de aceast tip de politică pro-activă. Oamenii nu ar trebui să traverseze Marea Mediterană, în condiţii ce le pun în pericol viaţa, pentru a afla dacă au sau nu drept de azil”, a comentat Schily. ”Mulţi dintre ei îşi pierd chiar viaţa în această aventură”, a completat ministrul german, care, la sfârşitul discuţiilor de la Florenţa, a mărturisit că este dispus şi la formule de compromis. ”Ne trebuie, însă, astfel de staţii de tranzit, pentru a putea organiza asistenţa umanitară. Nu am ajuns încă la un numitor comun, mai avem nevoie de runde de discuţii”. De exemplu, speră Schily, la viitoarea reuniune G-5, din Spania.
Cei cinci miniştri au convenit ca până în 2006 să sporească elementele de securizare a paşapoartelor europene de călătorie – prin introducerea amprentei digitale. Dar decizia finală aparţine parlamentelor naţionale.