1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

G7 vrea - rămâne să afle şi cum

10 septembrie 2011

Miniştrii de finanţe şi şefii de bănci centrale din cele şapte state puternic industrializate vor să redreseze economia globală dar, după cum reiese din discuţiile purtate la Marsilia, nu ştiu prea bine cum să o facă.

https://p.dw.com/p/12WZu
Imagine: AP

Diplomaţia este un fel de bidon de vopsea. O nuanţă veselă, vie. La reuniunea finanţiştilor şefi din G7 s-a încercat camuflarea cenuşiului economic şi bursier. Care burse încheiau săptămâna în cădere. Asta, exact în vreme ce miniştrii şi guvernatorii băncilor naţionale încercau să pună pe o listă punctele de divergenţă trans-atlantice. Le-a rezultat un tabel în şase note discordante. Pentru finanţistul şef al Guvernului federal german, Wolfgang Schäuble, o situaţie firească: "Dacă totul ar fi numai armonie nu am mai avea parte de schimburi de opinii. Şi scopul acestui tip de întâlniri este să discutăm cât se poate de informal. De data asta ne-a ieşit - ceea ce nu se întâmplă mereu. Dar nu trebuie să ştie toată lumea".

Statele Unite vin cu ideea unui mega-pachet de investiţii menite să stimuleze conjunctura economică. Germania, dimpotrivă, vrea lichidarea datoriilor şi nu suplimentarea subvenţiilor. E drept că economia germană nu mai are, în acest moment, nevoie de acest fel de susţinere, a explicat şeful băncii centrale federale, Jens Weidmann. În opinia acestuia, pesimismul economic al momentului este exagerat. "Redresarea este frânată dar nu se opreşte", a completat Weidmann.

Succesorul lui Stark la BCE va juca aceeaşi carte

Mesajele către opinia publică: angajamentul Statelor Unite este lăudat (deşi achitarea datoriilor a fost amânată pe termen mediu, cam până la Sfântu' Aşteaptă); la fel şi programele de salvare a Greciei şi a monedei europene sunt demne de laudă. Rămâne de văzut dacă bursele au auzit declaraţiile politice şi se vor calma, săptămâna viitoare. Căci, vineri, au cam luat-o la vale.

De vină este, crede ministrul Schäuble, Jürgen Stark, economistul şef demisionar al Băncii Centrale Europene: "Aşa reacţionează presa şi pieţele. Pe termen scurt sunt excitate. Pe termen mediu, însă, depind de răspunsurile noastre". Or, a comentat Schäuble, răspunsul există, deja: politica lui Stark nu pleacă din Banca Centrală odată cu persoana care a deţinut funcţia de economist-şef. Despre succesorul lui Stark, s-a limitat să spună că va fi un profesionist din Germania, care v-a fi prezentat întâi guvernului federal, apoi celorlalte guverne şi, la urmă, presei.

În cursul dimineţii, însă, Schäuble a divulgat numele propunerii germane: Jörg Asmussen, actualul adjunct al ministrului federal de Finanţe. Numirea efectivă a succesorului lui Stark se va face până cel târziu în decembrie, a completat oficialul german. În vârstă de 45 de ani, Jörg Asmussen figurează ca top-manager, nu doar ca simplu funcţionar de stat. S-a ocupat de pachete de salvare în cadrul ministerului în mai multe guverne, de diverse coloraturi politice - inclusiv în perioada de maxim a crizei izbucnite în 2008. El însuşi provine din SPD, tabăra social-democrată aflată acum în opoziţie, şi este cunoscut drept prieten intim al băncii federale, Jens Weidmann.

Sâmbătă dimineaţă, pe agendă s-a aflat susţinerea ţărilor de pe malul sudic al Mediteranei, în prezenţa oficialilor tunisieni şi egipteni şi a emisarilor noului regim libian. Conform surselor, s-a convenit asupra unui pachet de asistenţă în valoare de 38 de miliarde de dolari.

Autori: Johannes Duchrow (Marsilia) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz