1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Gagici de mafioţi, securişti şi terorişti

28 decembrie 2009

Ce naşte din pisică şoareci mănâncă. Dar cum se hrăneşte oare mafia creată de foştii nomenclaturişti şi securişti? Îi alimentează lipsa de justiţie din fostele ţări comuniste.

https://p.dw.com/p/LFQ6
Imagine: dpa

Iar dacă ele ajung în Uniunea Europeană nu-i exclus să ne trezim cu amantele mafioţilor pe post de comisari europeni. Vi se pare improbabil?

Ei bine, ziarul berlinez Die Welt publica luni, 28 decembrie, un interesant articol, intitulat, interogativ: „Gagică de mafiot în Comisia Europeană?”

În textul apărut în ziarul conservator german e vorba de cariera vertiginoasă a Riumianei Jeleva, o femeie „ambiţioasă” care, la nici 40 de ani, a ajuns, la Strasbourg, europarlamentar, iar în patrie ministru de externe şi „doreşte acum să-şi încoroneze destinul profesional cu postul de comisar european”.

Înaltă, blondă, suplă, Jeleva, care vorbeşte curent limba germană, crede în mod vădit că s-ar potrivi perfect saloanelor diplomatice de la Bruxelles, populate de indivizi plini de sine, „din care mulţi consideră vanitatea şi auto-supraestimarea drept însuşiri de bază”.

Dar Jeleva s-ar putea confrunta cu o problemă la 12 ianuarie, când europarlamentarii vor examina compoziţia comisiei lui Barroso. Fiindcă, potrivit unora din deputaţii europeni, femeia, oricât de bine ar arăta, „este incompetentă”. Iar pe deasupra se mai afirmă că este soţia unui individ aflat în cârdăşie cu mafia rusească de la Marea Neagră.

E vorba de Crassimir Jelev, care lucrează pentru Central Cooperative Bank ce aparţine de aşa-numitul TIM Group, un imperiu al afacerilor în zona bulgărească a Mării Negre suscitând de mult ample acuze de corupţie.

În fapt însă, nu există dovezi concludente privind corupţia soţului ei. Ceea ce nu e de mirare întrucât justiţia bulgărească nu funcţionează absolut deloc, după cum s-a exprimat un observator de la Sofia, reluat de articolul din ziarul german.

Dar nu toţi copiii seamănă cu taţii lor. „Cum e posibil, de pildă, ca serviciile secrete să fi ignorat avertismentele unui fost ministru nigerian, al cărui fiu căzuse în capcana fanatismului islamic”? Ostsee-Zeitung îşi pune această legitimă întrebare, comentând ultima tentativă de atentat terorist asupra unui avion de pasageri zburând pe ruta Amsterdam-Detroit.

Ziarul german scoate în evidenţă eşecul serviciilor secrete, care n-au luat în serios semnalele de alarmă ale fostului ministru, bancher şi tată de simpatizant al talibanilor care informase ambasada americană din capitala nigeriană în legătură cu opiniile islamiste ale propriului său fiu. Incompetenţa serviciilor secrete americane e documentată şi de alte incongruenţe.

Tânărului nigerian i se interzisese accesul în Marea Britanie, ceea ce n-a împiedicat totuşi SUA să-i acorde o viză de intrare, deşi figura în fişierele americane ca suspect de terorism.

Frankfurter Rundschau scoate în evidenţă alte informaţii, de natură să contrazică odată în plus larg răspândita prejudecată a stângii, potrivit căreia terorismul ar constitui apanajul celor defavorizaţi. Tânărul islamist nigerian care „provine dintr-o familie extrem de prosperă, beneficiase de o educaţie aleasă şi de o viaţă luxoasă la Londra”.

Potrivit ziarului german Braunschweiger Zeitung, incidentul cu nigerianul instruit de terorişti în Yemen ilustrează dificultatea tot mai amplă a penetrării şi infiltrării globalei reţele teroriste islamiste. Una care, conform altor experţi, a transferat Yemenului sarcina de a deveni placa turnantă a terorismului de tip al Quaida, atribuită Afganistanului înainte de mega-atentatele de la 11 septembrie 2001.

În fine, nu puţini observatori abordează pe larg şi un alt aspect al totalitarismului de extracţie islamistă. E vorba de ciocnirile violente iscate de brutala intervenţie a poliţiei iraniene împotriva protestelor din această ţară dominată de mullahi.

Süddeutsche Zeitung din München se întreabă în ce măsură se manifestă pericolul unei scindări a opoziţiei iraniene, între susţinătorii unei reformări interne a sistemului şi adepţii lichidării actualului regim teocratic.

Fränkischer Tag aminteşte de alegerile prezidenţiale ce par să fi fost masiv fraudate şi deplânge terorismul de stat dezlănţuit în Iran.

În fine, ziarul berlinez Die Welt se opreşte asupra brutalităţii manifestate de aparatul represiv iranian, care demonstrează că zilele stăpânilor acestei ţări sunt numărate.

Fiindcă această violenţă excesivă dovedeşte, potrivit ziarului, că „mullahii au şi pierdut pe teren moral şi, ca atare, nu se vor putea menţine la putere”.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Robert Schwartz