Genetica - vedeta medicinei moderne

Noua regină încoronată a ştiinţelor mileniului trei este fără urmă de îndoială, genetica moleculară. În ultimii 6 ani, jumătate dintre premiile Nobel pentru medicină au fost acordate în acest domeniu. Iată că din nou, comitetul Nobel a anunţat la Stockholm acordarea premiului Nobel pentru medicină în 2007, cercetătorilor Mario Capecchi, Oliver Smithies şi Martin Evans pentru „cercetările lor vizând introducerea unor modificări genetice specifice la şoarece prin folosirea celulelor embrionare stem”. Premiul, de peste un milion si jumatate de dolari, aduce celor trei nu doar o gratificaţie financiară consistentă ci mai ales respectul comunităţii ştiinţifice mondiale şi le asigură un loc printre nemuritorii zei ai ştiinţei, ca Ivan Pavlov, Sir Alexander Fleming sau Robert Koch, încununaţi şi ei cu aceeaşi distincţie.

În ce constă însă valoarea descoperirilor tocmai premiate de comitetul Nobel? Italianul Mario Capecchi, americanul Oliver Smithies şi britanicul Martin Evans, câştigătorii din acest an, sunt cei ce au dezvoltat tehnicile ce stau în spatele aşa numitei „inginerii genetice” deja pusă în practică în laboratoarele de cercetare din întreaga lume. Prin această tehnică al cărui obiect sunt şoarecii de laborator, poate fi studiat rolul unei întregi game de gene. Astfel, cercetătorii inactivează o anumită genă a animalului experimental prin tehnicile dezvoltate de către cei trei laureaţi, urmând să determine rolul jucat de gena respectivă prin observarea reacţiilor fiziologice în lipsa activităţii genei luate în studiu. Informaţiile astfel obţinute, sunt de mare valoare pentru a înţelege implicarea genelor şi contribuţia lor în apariţia bolilor la oameni. Au fost astfel desemnate genele candidate la a fi implicate în patologia cancerului, a obezităţii, a diabetului sau chiar a tulburărilor anxioase.

Comitetul Nobel afirmă de altfel despre cei trei că „descoperirile lor revoluţionare privind celulele embrionare stem şi recombinarea ADN-ului la mamifere...a dus la creearea unei tehnologii extrem de puternice”. Prin această metodă mai mult de 10.000 dintre genele prezente la mamifere au fost studiate, făcându-se lumină în stimulantul dar încă insuficient cunoscutul univers al geneticii moleculare. În acest moment descoperirea celor trei echivalează pentru genetica moleculară cu descoperirea focului în peşterile paleoliticului.

Mario Capecchi, absolvent al Universităţii de la Harvard, este în prezent profesor de biologie şi genetică umană la Universitatea din Utah, în timp ce Sir Martin Evans, absolvent al prestigiosului Cambridge este directorul Şcolii de Bioştiinţe de la Cardiff. Cartografierea genomului uman ar fi rămas o întreprindere inutilă fără descoperirea premiată de comitetul Nobel, descoperire ce ne aduce mult mai aproape de dezvoltarea unor terapii genice vizând temutul cancer, Alzheimer-ul sau bolile cardio-vasculare.

Aşadar: Mario Capecchi, Sir Martin Evans şi Oliver Smithies, trei nume care merită reţinute...sclipirea inteligenţei lor ne va aduce în viitor mult mai mult decât oricare dintre marile vedete politice sau mondene ale lumii. La unison cu comitetul Nobel, astăzi în faţa geniului ştiinţific...reverenţe.