Geneva şi cerşetorii

Deşi Parlamentul Cantonului Geneva a adoptat în 2007 o lege care interzice cerşetoria, aceasta nu a dus la dispariţia fenomenului. Părintele legii anticerşetorie, liberalul Christian Lüscher, reclamă lipsa voinţei politice. "Atunci când poliţiştii din Geneva, ocupaţi până peste cap cu alte probleme, găsesc timp să se ocupe de cerşetori, ei îi amendează de obicei cu 100 de franci elveţieni. De cele mai multe ori urmează o negociere cu judecătorul de instrucţie, în urma căreia amenda este micşorată. Dar nici amenda redusă nu este plătită, aşa că se întocmeşte o somaţie care este trimisă în multe cazuri în România, unde este ignorată. Eficienţa demersului se poate lesne imagina: în 2011, guvernul cantonal Geneva a cheltuit 3 milioane de franci pentru 13.634 de proceduri de amendare a cerşetoriei. Amenzile aveau o valoare totală de 1.629.380 de franci. De încasat, guvernul cantonal nu a încasat decât 35.177 de franci", a explicat el. Concluzia liberalului, membru al Consiliului Naţional al partidului liberal FDP din Elveţia: invazia de cerşetori nu poate fi combătută la Geneva, fiindcă Organizaţia pentru Apărarea Romilor, care împiedică sistematic aplicarea legii anti-cerşetorie, este finanţată de executivul oraşului, dominat de formaţiunile de stânga. Argumentul stângii este că a fi sărac nu constituie un delict.

Din acelaşi ziar aflăm însă că bandele de copii cerşetori, provenind tot din Bulgaria şi România, au dispărut din Berna, după ce autorităţile cantonale au lansat un program denumit "Agora", în cadrul căruia, pe de-o parte, au fost urmăriţi în justiţie plasatorii din umbră şi, pe de alta, s-au derulat programe de sprijinire a victimelor - copiii, după întoarcerea acestora în ţările de origine.

Referitor la vizita pastorală a Papei Benedict al XVI-lea în Cuba fraţilor Castro, ziarul NORDWEST ZEITUNG din Oldenburg consideră că Suveranul Pontif s-a decis pentru o înţeleaptă cale de mijloc. Pe de-o parte, a solicitat edificarea unei societăţi mai deschise în insula din Caraibe, pe de alta, s-a ferit să aducă personal în discuţie soarta deţinuţilor politici, care fusese abordată în cadrul discuţiilor între delegaţii. De asemenea, a onorat speranţele guvernului de la Havana, criticând embargoul comercial instituit de SUA cu decenii în urmă, dar nu a uitat să solicite mai multă libertate religioasă în Cuba. Rămâne de văzut dacă vizita Papei va avea efecte asupra viitorului comunismului cubanez. "În faţa opiniei publice mondiale, Benedict al XVI-lea a amintit că oamenii au dreptul la libertate. Nici mai mult dar nici mai puţin. Cu mai bine de 30 de ani în urmă, Ioan Paul al II-lea a scris istorie în Polonia cu exact acelaşi mesaj", consideră ziarul din Oldenburg

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG scrie legat de acelaşi subiect: " Totuşi, Papa şi anturajul său au rămas datori cu un cuvânt de încurajare, adresat dizidenţilor implicaţi întru apărarea drepturilor inalienabile ale omului, care se pot bucura în prezent în Cuba de o libertate limitată notoriu. Legat de tema drepturilor omului, Papa nu s-a referit până la finalul vizitei decât la libertatea religioasă. La acest capitol, situaţia din Cuba se prezintă într-adevăr mult mai bine decât în urmă cu 14 ani, când Ioan Paul al II-lea a fost primul Suveran Pontif care a vizitat insula. Dacă însă singura solicitare a Papei în dialogul cu Raoul Castro a fost, după cum se afirmă, decretarea Vinerei Patimilor drept sărbătoare legală, atunci Havana nu poate să fie decât mulţumită."