1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Interdicția de zbor ar declanșa război între puteri nucleare

18 martie 2022

Secretarul general adjunct NATO a declarat că o zonă de interdicție aeriană în Ucraina ar obliga aliații să tragă în avioane și aeroporturi rusești. Războiul Rusiei în Ucraina va mai dura.

https://p.dw.com/p/48hFL
Mircea Geoană (fotografie din noiembrie 2021)
Imagine: Gints Ivuskans/AFP

NATO nu va institui o zonă de interdicție a zborului deasupra Ucrainei pentru că ar fi obligată să vâneze avioanele rusești, gest care ar declanșa un război între puteri nucleare, susține secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Mircea Geoană, într-o discuție pe care a avut-o cu jurnaliștii români, după ce a participat, la București, la o conferință organizată de Institutul Aspen din România.

„O zonă de interdicție aeriană trebuie să fie asigurată și implementată de către NATO. Trebuie să tragem în avioane rusești, trebuie să bombardăm aeroporturi rusești sau din Belarus. Înseamnă, de fapt, un act de război direct cu Federația Rusă. Au fost foarte multe discuții, solicitări din Ucraina, ale liderilor din state NATO care spun că ar trebui să facem mai mult pentru Ucraina. Să nu transformăm un război deja complicat într-o conflagrație la nivel mondial între o alianță nucleară și o putere nucleară, Rusia”, a avertizat Geoană. „Trebuie să fim atenți la modul în care putem face mai mult pentru Ucraina”, a adăugat oficialul NATO. 

NATO încurajează statele membre să înarmeze Ucraina

„Înțelegem foarte mult emoția și dramatismul situației. Există alte metode, inclusiv sisteme ultramoderne de armament care să asigure apărarea antiaeriană, sisteme de apărare antirachetă, sisteme antitanc şi multe alte dispozitive de ultimă generaţie” pe care, bilateral, țări din NATO cum sunt Statele Unite, Canada, Marea Britanie, inclusiv ţări din vecinătatea Ucrainei, au decis să le doneze Kievului și, a subliniat Geoană, conducerea Alianței încurajează acest lucru. „Ceea ce facem noi este perfect în concordanță cu dreptul internațional. Fără să intrăm într-un conflict direct cu Federația Rusă, ajutăm, conform dreptului internațional, Ucraina să se apere și să-și apere libertatea, teritoriul, tradiția și democrația”.

În ce privește nevoile Kievului, „lista de necesități este permanent actualizată - echipament dar și combustibil, logistică, piese de schimb, muniție, veste antiglonț. Există în acest moment un dialog aproape în timp real” între responsabilii aliați și liderii politici și militari ucraineni. „Armata ucraineană are astăzi succes și pentru că NATO, din 2014, după ocuparea Crimeei, a ajutat-o să devină o armată de tip occidental și nu de tip post-sovietic”, a încheiat Geoană acest subiect.

Aliații sunt de acord cu anchetarea Rusiei la Haga

Alianța anticipează că războiul dus de Rusia în Ucraina va mai dura, amplificând numărul de victime și distrugerile din zonă. „Semnalele spun că asaltul va continua în trei direcții principale: în jurul Kievului, în estul și sudul Ucrainei”, afirmă responsabilul aliat. În schimb, a adăugat Geoană, „astăzi nu vedem reunite condițiile terestre și maritime care să indice un atac iminent asupra Odessei”, în ciuda unei prezențe militare semnificative a Rusiei în nordul Mării Negre, cu „nave cu capacitate de desant maritim, nave amfibie”, inclusiv în zona orașului-port. „Vedem în schimb o intensificare a presiunii militare, atacurile barbare asupra Mariupolului, ați văzut ce s-a întâmplat la teatru, la maternități”. Oficialul aliat a mai amintit că Rusia blochează, de facto, porturile Ucrainei, iar acest lucru poate duce la o criză alimentară în întreaga țară. „Suntem în deplin acord cu Curtea de la Haga, care a declanșat o anchetă cu privire la crime de război efectuate de către Federația Rusă”, a punctat Geoană.

În ce privește statele NATO, nu există riscuri de atac din partea Moscovei, asigură Mircea Geoană: „Federația Rusă are astăzi în Ucraina blocate 75% din totalul forțelor sale militare și nu anticipăm, inclusiv din acest punct de vedere, riscuri la adresa țărilor aliate”.

Secretarul general adjunct a mai precizat că primul grup de luptă al NATO din flancul estic al Alianței va fi cel mai probabil cel din România, pentru că acest grup este mai avansat iar autoritățile de la București sunt mai proactive în constituirea acestei structuri de securitate comună. Celelalte trei vor fi deschise în Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Toate detaliile vor fi stabilite la summitul NATO de la Madrid. „Postura de apărare și descurajare pe flancul estic va fi mult mai robustă decât astăzi și permanentă”, a precizat oficialul.

Cristian Ștefănescu DW Română
Cristian Ștefănescu La DW din 2000, Cristian Ștefănescu scrie despre actualitatea românească și despre teme europene.