1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Gerhard Schröder solicită parlamentului german votul de încredere

Daphne Antachopoulos/ Maria Pascu30 iunie 2005

Mâine este ziua pe care Berlinul politic o aşteaptă de mai multe săptămâni: la 1 iulie, cancelarul Gerhard Schröder se va adresa parlamentului şi va cere un vot de încredere. Speranţa lui este ca în acest vot, parlamentarii să nu-şi exprime încrederea în el. Abia atuinci, cancelarul va putea cere preşedintelui să dizolve parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. Gerhard Schröder a ales acestă cale în urma dezastrului de la alegerile regionale din landul Renania de Nord-Westfalia, soldate recent cu victoria opoziţiei conservatoare. Dar drumul spre alegerile anticipate nu este atât de simplu precum pare

https://p.dw.com/p/B1VQ
Viitorul nesigur al cancelarului Gerhard Schröder
Viitorul nesigur al cancelarului Gerhard SchröderImagine: AP

Totul sună foarte simplu: cancelarul cere parlamentarilor la 1. iulie votul de încredere. Majoritatea acestora însă nu-şi exprimă încrederea în el. Astfel Gerhard Schröder cere preşedintelui Horst Köhler dizolvarea parlamentului şi decretarea de alegeri anticipate. Preşedintele acceptă iar germanii aleg în toamnă un nou parlament.

Votul de încredere, garantat de articolul 68 al constituţiei are ca scop de a menţine capacitatea de acţiune a parlamentului. Dacă majoritatea parlamentară nu mai este asigurată, astfel încât proiectele de legi nu mai pot fi adoptate, cancelarul are posibilitatea iniţierii unei moţiuni de cenzură, menită să clarifice situaţia. În caz de urgenţă, se pot anunţa alegeri anticipate.

Dar în cazul de faţă, coaliţia social-ecologistă deţine majoritatea parlamentară, chiar dacă aceasta nu se bazează decât pe trei voturi în plus faţă de opoziţie. Astfel, cancelarul poate pierde votul şi declara alegeri anticipate doar dacă proprii deputaţi îi retrag încrederea. Josef Isensee, expert în drept constutuţional de la universitatea din Bonn, afirmă că iniţiativa cancelarului este anticonstituţională.

„Înainte ca semnele eroziunii să devină vizibile, cancelarul a ales calea acţiunii şi doreşte dizolvarea parlamentului – printr-o decizie autocratică, care nu se bazează pe constituţie.”

Colegul său Ernst Mahrenholz, fost judecător al Curţii Constituţionale şi membru al partidului Social-Democrat nu este însă de aceeaşi părere:

„Se pare că în urma alegerilor din Renania de Nord-Werstfalia, partidul Social-Democrat, principala formaţiune guvernamentală, este de părere că prin reformele lui Schröder nu va putea câştiga următoarele alegeri. Apar astfel divergenţe în sânul partidului. Iar Schröder nu se poate baza pur şi simplu pe faptul că majoritatea şubredă de care dispune în parlament, va accepta în continuare un curs pe care alegerile regionale au arătat că nu este susţinut de populaţie”, relevă Mahrenholz, explicând de ce demersul lui Schröder este legitim.

Este oare dizolvarea parlamentului conformă cu constituţia sau nu? Aceasta este întrebarea care îl va preocupa mâine şi pe preşedintele Horst Köhler, deoarece el va trebui să decidă în următoarele 21 de zile, dacă va accepta cererea cancelarului. Köhler a solicitat deja sfatul experţilor în drept constituţional şi a sondat situaţia politică: toate partidele sunt de accord că doresc alegeri anticipate.

Majoritatea observatorilor presupun că preşedintele va ţine seama de interesele politice şi va decide cel târziu pe 22 iulie dizolvarea parlamentului. Alegerile anticipate vor avea loc la 60 de zile după aceea. Data prevăzută în prezent este 18 septembrie.

Cu toate acestea există parlamentari şi în principal partide mai mici, care se tem că nu vor reuşi să îndeplinească toate condiţiile de participare la alegeri până la acea dată, care vor să denunţe în instanţă, în faţa curţii constituţionale votul de încredere al cancelarului. În acest caz, alegerile anticipate devin din nou nesigure.