1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

„German feaver“ în viziunea lui Samuel Beckett

Medana Weident13 aprilie 2006

Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea marelui dramaturg irlandez şi poet, laureat al premiului Nobel pentru literatură, Samuel Beckett.

https://p.dw.com/p/B2rY
Samuel Beckett în 1967, în timpul repetiţiilor de la Schiller-Theater din Berlin pentru piesa "Sfârşit de partidă"
Samuel Beckett în 1967, în timpul repetiţiilor de la Schiller-Theater din Berlin pentru piesa "Sfârşit de partidă"Imagine: dpa

Bineînţeles dacă data naşterii indicată de Beckett însuşi corespunde realităţii. Nici până astăzi nu se ştie cu precizie dacă Beckett s-a născut la 13 aprilie sau pe 13 mai, aşa cum e trecut în registrul de evidenţă al populaţiei din Foxrock, unde a văzut lumina zilei. Exită bănuiala că „dramaturgul suferinţei“ cum a fost adesea numit, şi-a ales drept dată a naşterii ziua de 13 aprilie fiind Vinerea Marea dinaintea Paştelui, părându-i astfel o zi mai potrivită pentru biografia sa.

Cu prilejul centenarului Beckett au apărut în Germania două volume referitoare la perioadă petrectuă de scriitor în aprox. 22 de oraşe germane, înainte de toate însă la Berlin şi Hamburg, în anii 1936/ 1937. La baza celor două carţi se află jurnalul găsit în pivniţa locuinţei lui Beckett, după moartea acestuia din decembrie 1989. „The German Diaries“, însemnările sale din timpul şederii în Germania, se întind pe nu mai puţin de 500 de pagini. Cu o incredibilă acribie descrie Samuel Beckett fiecare vizită la muzeu - într-o perioadă este prezent chiar aproape zilnic în aşa-numita insulă a muzeelor din Berlin, dar şi impresiile sale despre piesele de teatru, filmele sau concertele la care a asistat şi nu în cele din urmă despre timpul petrecut în cunoscutele cafenele ale vremii. În jurnalul său vorbeşte despre „German feaver“, o Germanie aflată în febra nazismului, ţara în care naţionalsocialiştii aflaţi la putere începuseră o campanie de denigrare a exponenţilor „artei degenerate“ („Entartete Kunst“).

Este perioada în care-şi consolidează şi cunoştinţele de limba germană şi în care porneşte chiar un joc creând expresii germano-engelze pline de umor, cum ar fi „unspeakable Eintopf“ referidu-se la tradiţionala mâncare cu mult sos pe care în acele timpuri erau îndemnaţi germanii să o consume pentru a face economie sau „Hundewetter again“, cu referiri la vremea mohorâtă de care trebuie să fi avut parte mai ales la Hamburg.

Mai târziu Beckett s-a aflat nu rareori în Germnaia cu prilejul punerii în scenă a pieselor sale. La Teatrul de stat din Berlin, fostul teatru Schiller, s-au jucat mai multe şi mai des decât poate oriunde în lume, piesele celui care a scris remarcabila „Aşteptându-l pe Godot“.

„Berlinul lui Beckett“ de Erika Tophoven a apărut la editura Nicolai din Berlin, iar „Beckett was here- Hamburgul în jurnalul lui Samuel Becket“, cel de-al doilea volum amintit, de Roswitha Quadflieg a fosit editat de Hoffmann şi Campe din Hamburg