Germania – între admiraţie şi aversiune

Aproape peste tot în Europa unde sunt anunţate măsuri de austeritate sau unde ele au intrat deja în vigoare, Germania este făcută ţap ispăşitor – constată DER SPIEGEL. Trecînd în revistă reacţiile de aversiune stîrnite de planurile de reformă ale cancelarei Angela Merkel, menite să reinstituie disciplina în zona monetară euro, hebdomadarul citat inventariază bună parte din etichetele negative aplicate Germaniei. De pildă, în optica cotidianului spaniol conservator ABC, Republica Federală ar viza o germanizare a Europei, fiind pe cale de a cîştiga al treilea război mondial, războiul banilor. În Grecia, în cursul unei demonstraţii de protest, stelele de pe drapelul Uniunii Europene au fost înlocuite cu zvastici, iar unul din cei mai cunoscuţi publicişti eleni crede că ţara sa ar fi devenit protectoratul german al celui de-al patrulea Reich. Din Italia şi pînă în Marea Britanie, Angela Merkel s-a transformat în subiectul preferat al caricaturiştilor, iar seriosul magazin economic Challenge titrează Europa germană numărul în care face disecţia modelului pe care Merkel vrea să-l impună.

Reminiscenţele unei imagologii negative se strecoară şi în comentariile publicate la o zi după întîlnirea cancelarei Merkel cu preşedintele francez Sarkozy.

Cotidianul suedez DAGENS NYHETER continuă să întrevadă în planurile şefei guvernului de la Berlin mijlocul de a interveni în procesele bugetare naţionale ale ţărilor din Uniunea Europeană. Actuala situaţie pare a confirma cîştigarea de către Merkel a luptei pentru putere, victorie nu tocmai pe placul preşedintelui Sarkozy.

Cu fermitate, germanii au exercitat presiuni pentru a-i determina pe creditori să participe la costurile curmării crizei elene întrevăzînd în culanţa băncilor şansa de a împărţi cît de cît corect povara planului de salvare - deduce BERLINER ZEITUNG. Numai că acum Merkel se distanţează, gestul fiind un semnal lansat Europei: dacă ceilalţi se obligă să respecte regulile pactului de stabilitate, cancelara ar putea redeveni totuşi o bună europeană.

Oricum Germania şi Franţa şi-au făcut datoria punînd bazele unui nou tratat al Uniunii Europene menit să reglementeze o autentică disciplină bugetară – notează la rece LE FIGARO.

Noul plan de reformă ar înlătura deopotrivă cauzele actualei crize împiedicînd repetarea acesteia, consideră cotidianul bulgar SEGA nu fără a sesiza că noile măsuri dureroase vor crea pe termen scurt unele dificultăţi, iar cei afectaţi vor avea în mod vădit interes ca party-ul să continue fără reforme.

Cum este resimţit disconfortul creat de aşa numitul decret de salvare a Italiei se poate afla din paginile ziarului LA REPUBBLICA: este ca şi cum o intervenţie chirurgicală ar fi efectuată fără anestezie.

Cu epoca cezarilor Romei antice compară ziarul german BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG modul în care Kremlinul înţelege să uzeze de putere, excluzînd poporul din ecuaţie, acestuia revenindu-i doar rolul de figurant, precum în superproducţiile realizate în studiourile cinematografice Cinecità. Cît despre aparatul de stat, scrie în continuare ziarul german comentînd alegerile din Rusia, el se va îngriji cu toate forţele ce-i stau la dispoziţie să garanteze comeback-ul lui Putin .

Numai că în pofida tuturor eforturilor de a asigura o strălucită victorie partidului de guvernămînt, scorul a fost sub cel scontat, propaganda nu a funcţionat impecabil, ruşii de azi nu mai sunt cei din epoca sovietelor, demonizarea occidentului nu este suficientă spre a convinge electoratul, comentează LE MONDE, subliniind că fraudele electorale au fost evidente fără a periclita totuşi realegerea lui Putin în funcţia de preşedinte la 4 martie. Acesta însă nu mai poate ignora avertismentul alegătorilor şi nici ironia destinului: la două decenii după prăbuşirea Uniunii Sovietice, comuniştii au încasat la scrutinul de duminică 20% din sufragii.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Medana Weident