Germania şi Consiliul Europei

O vizită de servici a comisarului pentru drepturile omului în Germania ar putea ridica semne de întrebare. Diplomatul de la Consiliul Europei s-a obişnuit cu asemenea nedumeriri, subliniind că n-are de gînd să aplice altă grilă Germaniei decît ţărilor cu probleme notorii în domeniul drepturilor omului. „Sunt întrebat adesea de ce întreprind o călătorie tocmai în Germania în speţă dacă nu există alte ţări în care să fie urgentă o investigaţie?” relevă Hammarberg, replicînd că, la această întrebare există două răspunsuri. „Prima e că statutele organizaţiei prevăd investigarea pe rînd a tuturor ţărilor membre ale Consiliului Europei, acum venind rîndul Germaniei”.

Intre cele 46 de state membre, unele au probleme permanente. Rusia şi Turcia, de pildă, sunt condamnate cu regularitate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, din cauza violării libertăţii de opinie, a maltratării deţinuţilor ş.a.m.d. Ceea ce nu înseamnă că vechile democraţii apusene ar fi la adăpost de reproşuri. „Nici un guvern din Europa” n-ar trebui să se umfle în pene şi „să se creadă perfect în acest domeniu”, e de părere Hammersberg. Potrivit lui, e necesar să se discute chestiunea drepturilor omului cu toate guvernele europene, întrucît loc de mai bine este pretutindeni. Inclusiv în Germania.

Diplomatul suedez va conferi cu ministrul federal de externe, al justiţiei şi chiar cu cel al sănătăţii, va efectua vizite în închisori, spitale psihiatrice, şi în locurile de detenţie din aeroporturi, în care se află persoane ce urmează a fi deportate. Hammarberg va discuta cu responsabilii acestor instituţii, dar şi cu deţinuţi şi imigranţi care aşteaptă să fi deportaţi. La urma urmei „şi imigranţii intraţi ilegal într-o ţară sau alta dispun de anumite drepturi. Persistă în Europa opinia potrivi căreia aceşti oameni n-ar avea nici un fel de drepturi, pentru că nu dispun de acte şi vor fi oricum trimişi acasă. Dar această atitduine contravine drepturilor omului iar aceşti oameni trebuie trataţi în mod demn”, a amintit diplomatul suedez.

In plus, a mai precizat el, „există peste tot pe continent problema xenofobiei, a urii faţă de străini. Cum o combat guvernele? Şi acest lucru constituie obiectul investigaţiei noastre”, a reliefat el.

Hammarberg a refuzat să comenteze accesul în patru parlamente regionale germane a unor deputaţi parţinînd formaţiunii de extremă dreapta NPD. Reprezentantul Consiliului Europei n-are un mandat politic. In schimb, sunt de competenţa lui cazurile în care primarii, consilierii muncipali şi poliţiştii din anumite localităţi germane capitulează în faţa neonaziştilor. Diplomatul suedez îşi va prezenta raportul în primăvară. Germania riscă să nu iasă basma curată.