Germania, ţara gropilor din asfalt

Legendele despre autostrăzile germane continuă să dăinuie dincolo de graniţele republicii: unii povestesc despe cum au atins 350 de km/oră la volanul unui bolid, alţii visează la străzile care străbat oraşele, puţin circulate la orice oră din zi şi din noapte.

Realitatea însă nu mai corespunde vechiului renume. Numărul şantierelor creşte de la o zi la alta, mii de şoferi petrec ore bune în blocajele care dau ritmul circulaţiei pe faimoasele Autobahn-uri, podurile şubrede sunt închise circulaţiei şi multe străzi ies cu "faţa" complet şifonată din iernile friguroase.

"Germania se va scufunda economic"

Problema nu este deloc nouă, dar nu a intrat îndeajuns de mult în atenţia politicienilor, critică Hartmut Beckedahl, Profesor la Universitatea din Wuppertal, specializat în construcţiile de drumuri şi poduri. "Dacă nu se intervine acum în profunzime, mă tem că în 20 de ani vom asista la scufundarea economică a Germaniei", spunea acesta în discuţia cu DW.

Pentru întreţinerea unui metru pătrat de stradă investiţia este de 1,3 euro. Acum însă fondurile alocate nu acoperă nici jumătate din necesar, dezvăluie Beckedahl. O comisie formată din experţi la nivel de land şi experţi federali a calculat că statului îi lipsesc anual 7,2 miliarde de euro din fondul destinat întreţinerii infrastructurii.

Lipsa investiţiilor duce la degradarea constantă a drumurilor. Deseori sunt folosite materiale dintre cele mai ieftine pentru a acoperi găurile, dar care în final se dovedesc a fi nerentabile, mai spune profesorul din Wuppertal. Concluzia: tot mai multe şantiere îngreunează traficul în Germania.

Multe şoşele, nicio investiţie

Şi Gerd Landsberg, şeful Asociaţiei Administraţiilor Locale şi Orăşeneşti, spune că este momentul să se discute despre finanţarea construcţiei de şoşele în Republica Federală. "Avem nevoie de fonduri suplimentare pentru reparaţii şi de o regândire a fluidizării traficului. Circulaţia creşte de la o zi la alta. Noi nu putem construi în acelaşi ritm", spunea Landsberg într-un interviu acordat unui post de radio.

Cea mai mare parte din străzile germane, aproximativ 600.000 de km intră în administrarea landurilor şi a primăriilor locale. Dar bugetele acestora sunt în mod cronic epuizate, astfel încât economiile se fac şi la capitolul infrastructură.

100 de euro taxă pentru străzi

De unde să vină finanţarea? Premierul landului Schleswig-Holstein, Torsten Albig (SPD), a lansat o propunere: 100 de euro pe an pentru bugetul federal, cu atât trebuie să contribuie fiecare conducător auto din Germania, pentru a acoperi nu doar găurile bugetare ci şi găurile din asfalt.

Profesorul Beckedahl crede că propunerea, ca şi cea referitoare la majorarea impozitului pentru autoturisme şi taxa de vignietă ar putea soluţiona problemele, deşi "mă îndoiesc că fondurile vor ajunge acolo unde sunt necesare", mai adaugă sceptic expertul universitar.

El se referă la actuala utilizare a impozitului auto, pe care fiecare proprietar este obligat să îl plătească. Deşi bugetul federal beneficiază de 8,5 miliarde anual, încasările nu sunt ulterior exclusiv alocate infrastructurii. Şoferul poate finanţa şi consolidarea sălii de sport din comuna învecinată sau alocaţiile pentru familiile care nu au primt un loc în grădiniţe sau creşe pentru micuţii lor. Nici taxa pe combustibil, care aduce bugetului federal anual 40 de miliarde de euro nu este destinată reparării autostrăzilor sau podurilor.

Taxă unitară pentru folosirea autostrăzilor în Europa

Şi Gerd Landsberg planifică sporirea costurilor pentru cei care folosesc autostrăzile, susținând idea unei taxe unitare pentru toată Europa: "în aproape toată Europa există diverse sisteme de taxare. Și noi va trebui să elaborăm unul propriu. Simplificăm tehnologia și comunicațiile, dar taxele de autostradă funcționează după sisteme diferite. Nu cred că putem vorbi de ușurarea vieții consumatorilor în acest caz."

Germania profită încă de pe urma măsurilor de consolidarea a autostrăzilor din anii 60-70, când au fost complet modernizate. Mulţi au rămas cu imaginea infrastructurii fără cusur de atunci.

Pentru a păstra imaginea bună, trebuie decise măsuri chiar acum, avertizează specialiştii. "Străzile noastre nu par a fi încă îndeajuns de distruse pentru a se trece la acţiune", spune Hartmut Beckedahl. Dar nici nu ar trebui aşteptat până când întreaga reţea de străzi va fi atât de afectată încă să fie necesare reperaţii fundamentale. Din punct de vedere economic ar fi o greşeală fatală, pentru că nici taxele suplimentare şi nici impozitele nu ar mai putea asigura fondurile necesare reperaţiilor, mai precizează Beckedahl.