Germania: ameninţarea şi dezbaterea teroristă

Ministrul german de interne Thomas de Maizière vorbea în declaraţiile sale despre o nouă dimensiune a ameninţării teroriste, aceasta fiind scoasă în evidenţă şi de faptul că indiciile date publicităţii precizează posibilitatea comiterii de atentate chiar la finele lunii noiembrie. În acelaşi timp însă, ministrul a făcut un apel la calm, subliniind că nu există motive grave de îngrijorare.

Oficialul german a repetat apelul său de mai multe ori, mai ales în direcţia politicienilor din propriul său partid, pentu că vremurile de criză sunt întotdeauna propice pentru cereri de înăsprire a legislaţiei internelor. Un exemplu este legea de stocare preventivă a datelor din comunicaţii - o măsură adusă în discuţie de şeful grupului parlamentar conservator, Volker Kauder.

"Trebuie să avem posibilitatea de a accesa convorbiri telefonice efectuate cu ceva vreme în urmă dacă dorim să fim eficienţi în lupta împotriva terorismului", a declarat politicianul german referindu-se la stocarea convorbirilor de către firmele de telecomunicaţii. Fosta coaliţie de la Berlin adoptase o lege în acest sens, dar Curtea Constituţională a declarat-o nulă. Ministrul german al Justiţiei, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, este un adversar al stocării datelor şi nu vrea să cedeze nici sub ameninţarea teroristă.

"În prezent nu avem lacune în sistemul nostru de securitate pe care ar trebui să le umplem prin stocarea acestor date. Aşa că să nu îmi vină acum cu sfaturi cei care au promovat o lege neconstituţională", a afirmat doamna ministru.

Ministerul Justiţiei va elabora în zilele următoare o nouă propunere de lege în acest sens - una liberală. Dar dezbaterea nu se concentrează numai asupra comunicaţiilor. În discuţie sunt reorganizarea serviciilor secrete, posibilitatea de a încarcera "persoane periculoase" şi fără decizie judecătorească, sau dislocarea efectivelor armatei germane în interiorul ţării.

Politicienilor - indiferent de coloratura politică - li se reproşează populism din partea analiştilor societăţii civile, care îi acuză că vor să exploateze situaţia pentru a strânge capital electoral.

Dar nu numai politicul este ţinta criticilor, ci şi presa, mai ales după ce săptămânalul german Der Spiegel a publicat rapoarte interne ale Oficiului pentru combaterea criminalităţii în care erau detaliate posibile atentate în Germania. În replică, unii politicieni au cerut chiar şi introducerea unor legi de funcţionare a presei - care ar trebui să interzică, în opinia lor, publicarea unor articole atât de alarmiste.

Codul de etică al presei germane este un document asumat voluntar de toate instituţiile de presă, astfel încât alţi politicieni şi societatea civilă au condamnat dur eventuale tentative de trecere la o nouă reglementare legală a funcţionării presei.

Deocamdată, toată această dezbatere provocată de ameninţarea teroristă nu are o concluzie. Cert este că divergenţele de opinie vor continua să ocupe atenţia publică multă vreme de acum încolo.

Autori: Mathias Bölinger / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu
Redactor: Petre M. Iancu