Germania la examenul drepturilor omului

Timp de 3 ore, reprezentanţii guvernului de la Berlin au răspuns întrebărilor, parţial extrem de critice şi acuzelor lansate la geneva, în cadrul Consiliului ONU pentru drepturile omului de peste 40 de vorbitori din cele mai diverse ţări.

Observaţiile cele mai usturătoare la adresa Germaniei le-au formulat reprezentanţii unor binecunoscute "democraţii" şi "state de drept", dintre care n-au lipsit nici Iranul fundamentalist-islamic şi nici Rusia fostului kaghebist Vladimir Putin.

Leitmotivul luărilor de poziţie a vizat xenofobia şi rasismul, în speţă discriminarea străinilor din Germania.

Reprezentantul iranian a deplâns de pildă amplificarea dramatică a actelor de violenţă comise împotriva străinilor din Republica Federală. Iar trimisul Moscovei a condamnat dezavantajarea imigranţilor provenind din fosta Uniune Sovietică.

In ce-l priveşte, delegatul Cubei comuniste a osândit tratatmentul aplicat în Germania romilor.

In replică ministrul secretar de stat Gernot Erler, de la ministerul federal

de externe, a afirmat la Geneva că Germania ia în serios reproşurile care i s–au adresat. Diplomatul german a admis că există şi în Republica Federală probleme în sfera respectării drepturilor omului.

Consiliul ONU pentru drepturile omului, din care nu fac parte bunăoară ţări cunoscute pentru „ostilitatea” lor funciară faţă de drepturile omului, cum ar fi de pildă Statele Unite, s-a distins în trecut prin repetate condamnări unilaterale ale Israelului. Consiliul de la Geneva a fost înfiinţat acum câţiva ani pe ruinele Comisiei ONU pentru drepturile omului.

Şi un for şi celălalt s-au umplut de ridicol prin aceleaşi păcate, obsesii anti-israeliene şi ignorări încăpăţânate ale sistematicelor încălcări ale libertăţilor fundamentale, de care se fac vinovate diverse dictaturi, mişcări extremiste şi state totalitare din lumea arabă şi din afara ei.

Mai nou, Consiliul, a început să încerce să-şi demonstreze utilitatea trecând la examinarea pe rând a celor 192 de state membre ale ONU. Reprezentanţii, Germaniei, cea de-a 49-a ţară judecată, au respins parţial acuzaţiile. Or, discreditarea Consiliului, alcătuit din prea puţine democraţii autentice şi prea multe tiranii e doar o faţetă a chestiunii. Cu totul alta sunt criticile nu întru totul lipsite de temei formulate adresa Germaniei de unele guverne occidentale şi organizaţii nonguvernamentale.

Unele state apusene s-au arătat îngrijorate de extinderea extremismului de dreapta în Germania. Olanda a deplâns duritatea anumitor organe de poliţie germane, iar Danemarca stigmatizarea homosexualilor, în timp ce Liechtenstein a atras atenţia asupra celor 5.000 de copii ai străzii din Germania.

E cu totul salutar că guvernul de la Berlin s-a manifestat autocritic la Geneva şi s-a arătat hotărât să examineze cu seriozitate problemele semnalate. În măsura în care sunt reale şi nu imaginate de regimuri procedând ca hoţul ce ţipă ca să nu urle păgubaşul.