1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania se pregăteşte să ratifice Tratatul de la Lisabona

Bernd Riegert/Ana-Maria Tighineanu22 aprilie 2008

Parlamentul german va vota joi nominal Tratatul de la Lisabona. Acest tratat, care va fi din 2009 fundamentul UE, a înlocuit Constituţia respinsă în 2005 prin referendumurile organizate în Franţa şi Olanda.

https://p.dw.com/p/DmLp
Imagine: AP

"Am stabilit calea pentru reînnoirea comună a fundamentului legislativ al UE. Am depăşit perioada de stagnare. Am reuşit, în final, să nu dezamăgim încrederea popoarelor europene. Am reuşit de asemenea să evităm sciziunea în cadrul Uniunii", declara la doar câteva zile de la dramaticul summit european din iunie, anul trecut, consacrat Tratatului de Reformă, cancelarul german, Angela Merkel.

Tratatul de Reformă deschide calea pentru noi aderări

Şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre ale UE au reuşit abia cu mari eforturi să cadă de acord asupra elaborării a două noi tratate pentru UE. Primul document stabileşte bazele Comunităţilor. Cel de-al doilea, modul de funcţionare al Uniunii. Acordul obţinut de statele comunitare este întâi de toate important pentru statele candidate la aderare, care, fără o nouă reglementare nu ar fi avut nicio şansă să se alăture clubului european.

Tratatul Constituţional cosmetizat

Prima tentativă, aceea a unui tratat constituţional european, a eşuat. Cu toate acestea, proiectul de reformă a continuat, sub forma actuală a Tratatului de la Lisabona. Diferenţele de conţinut nu sunt esenţiale, doar denumirea oficială a documentului s-a schimbat. Toate referirile la atributele de stat, precum drapelul, imnul sau funcţia oficială de Ministru de Externe au fost eliminate din textul tratatului. Procedurile de vot şi instituţiile comunităţilor au fost preluate neschimbate din Tratatul Constituţional. Elmar Brok, reprezentantul Parlamentului European la negocierile noului tratat, explică :

"Noul tratat rezolvă problema eficienţei şi a democratizării Uniunii prin adoptarea unor criterii decizionale mai adecvate la nivelul Consiliului Uniunii Europene, precum şi prin extinderea drepturilor de codecizie ale Paralmentului European".

Mai departe, UE va avea un preşedinte cu un mandat de 2,5 ani. Va exista de asemenea un Ministru de Externe, chiar dacă el va avea altă denumire, motivată de reţinerile Marii Britanii şi Olandei. Comisia Europeană va fi restrânsă numeric din 2014, în timp ce numărul parlamentarilor europeni a fost stabilit la 751. Deciziile prin vot majoritar vor prevala pe viitor. Iar complicata procedură de vot din Tratatul de la Nisa va fi înlocuită prin votul dublei majorităţi.

O variantă lizibilă pentru cetăţeni

Cele două tratate de reformă înlocuiesc sistemul deosebit de complex al celor opt tratate pe care se bazează Comunităţile Europene de la fondarea lor încoace. Din păcate, prezentul tratat nu este deloc mai uşor de citit decât textele predecesoare, conţinând nenumărate note explicative, reglementări speciale pentru anumite ţări, note de protocol şi declaraţii adiacente. De aceea, adaugă Elmar Brok,

"Trebuie ca de înndată ce tratatul va fi ratificat să creăm o versiune solidă şi în acelaşi timp inteligibilă pentru cetăţeni, ca aceştia să poată lua la cunoştinţă care sunt competenţele Uniunii şi căror instituţii le sunt atribuite acestea".