Germania strânge cureaua

Cancelarul Angela Merkel a obţinut sprijinul coaliţiei de guvernământ pentru adoptarea programului de austeritate fiscală menit să contribuie la reducerea deficitului bugetar cu suma-record de 80 de miliarde de euro. Începând din 2011, Germania urmează să economisească peste 10 miliarde de euro anual. Un ţel ambiţios, dar greul de-abia acum începe. Tot ceea ce s-a decis la sfârşitul săptămânii trecute şi începutul acestei săptămâni va trebui mai întâi să treacă prin Parlament.

Un exemplu: taxa suplimentară impusă concernelor furnizoare de energie nucleară. Valoarea acesteia se va ridica la peste două miliarde de euro anual şi reprezintă o compensaţie la prelungirea dreptului de exploatare a acestui tip de centrale, decisă pe vremea cancelarului Gerhard Schröder. Numai că, mai întâi, această prelungire va trebui să fie prevăzută prin lege, dar, din punct de vedere juridic, se pune întrebarea dacă Bundestag-ul (Camera Inferioară a Parlamentului) - în care coaliţia deţine majoritatea - poate decide această măsură sau dacă, dimpotrivă, landurile ar trebui să-şi dea acordul în Bundesrat (Camera Superioară), acolo unde guvernul actual nu are majoritate. O cincime din suma ce se preconizează a fi economisită depinde de această procedură.

De asemenea, nici băncile nu vor fi scutite de taxe speciale începand din 2012. Dar, pentru a atrage la buget cele 2 miliarde de euro anual despre care s-a discutat zilele trecute, va trebui mai întâi să se ajunga la un acord, dacă nu pe plan internaţional măcar la nivel european.

Privite din alt unghi, efectele programului de austeritate pot fi şi îmbucurătoare. Firmele cu un consum mare de energie nu vor mai beneficia de facilităţi fiscale. E rău pentru ele, dar bine pentru climă. În cele din urmă şi companiile aeriene vor fi determinate să protejeze clima. Pasagerii curselor care decolează de pe aeroporturile germane vor scoate din buzunar ceva mai mulţi bani la cumpărarea biletelor de avion.

Introducerea noilor taxe, respectiv eliminarea privilegiilor fiscale, ambele făcând parte din programul de consolidare a bugetului, au împins, oarecum, într-un con de umbră reducerile anunţate în domeniul social. Afectaţi sunt, în primul rând şomerii pe termen lung. Aceştia îşi vor pierde suplimentele financiare de până acum, iar persoanele care trăiesc de ani buni pe banii statului nu vor mai beneficia de asigurare de pensie. Printre măsuri se mai numără şi reducerea indemnizaţiilor pentru părinţi. În cazul părinţilor asistaţi social veştile sunt şi mai proaste: aceşti bani dispar complet.

Unii bugetari îşi vor pierde al treisprezecelea salariu, alţii - locurile de muncă. În sectorul public vor fi desfiinţate circa 15.000 de posturi, până în 2014. În aceste condiţii, apariţia convulsiilor sociale nu trebuie să surprindă. Primele proteste au fost deja anunţate, iar executivul de la Berlin va trebui sa facă faţă nemulţumirii maselor pentru a-şi putea duce planurile la bun sfârşit.

Autori: Peter Stützle, Claudia Ştefan
Redactor: Ioachim Alexandru