1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania trebuie să vorbească despre Rusia

18 martie 2018

Berlinul trebuie să regândească relaţia cu Moscova, spun experții. Ceea ce reclamă curaj. Cheia unei noi strategii vizând Rusia rezidă cu precădere în politica internă.

https://p.dw.com/p/2uY5X
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, alături de cancelarul german Angela Merkel
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, alături de cancelarul german Angela MerkelImagine: Reuters/C. Barria

Cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale de astăzi, președintele rus Vladimir Putin a declarat într-un interviu că şefa guvernului german Angela Merkel i-a trimis adesea bere Radeberger, pe care el a apreciat-o foarte mult în perioada petrecută în RDG. Merkel a confirmat acest lucru, dar putem presupune că anecdota lui Putin nu i-a picat tocmai bine. 

Este o schemă veche. Putin se promovează pe cheltuiala lui Merkel, iar şefa guvernului federal zâmbește. Chiar dacă nu ar fi existat sancțiuni împotriva Rusiei fără Merkel, imaginea publică a fost aceeași ani de zile: unul provoacă, celălalt ignoră. 

"În cele din urmă, cooperarea cu sistemul Putin nu funcţionează", spune Stefan Meister, expert în chestiuni privind Rusia la Societatea Germană pentru Politică Externă (DPAG). Un exemplul recent: ministrul federal de externe, social-democratul Sigmar Gabriel, a sugerat Kremlinului o posibilă reducere a sancțiunilor. Neimpresionat, Putin a amenințat într-un discurs adresat națiunii cu noi planuri de înarmare. Merkel a reacţionat prin purtătorul de cuvânt al guvernului său, care s-a mărginit să precizeze că Rusia trebuie să respecte protocoalele vizând dezarmarea.

Alegeri prezidenţiale în Federaţia Rusă. Favorit: Vladimir Putin
Alegeri prezidenţiale în Federaţia Rusă. Favorit: Vladimir PutinImagine: Reuters/M. Shemetov

De ce nu a anunţat Merkel poporului german sfârșitul iluziilor în legătură cu Rusia? Acest lucru ar fi de neconceput în contextul actualei "isterii ruseşti" din Germania, spune Meister. Opiniile germanilor despre Rusia sunt caracterizate de incertitudine, în contextul informaţiilor tot mai numeroase despre presupuse influențe ale Rusiei în Europa. Un ultim exemplu în acest sens este cazul otrăvirii unui ex-spion rus și a fiicei sale în Marea Britanie. În timp ce guvernul britanic urmează linia confruntării directe cu Rusia, cancelaria germană a răspuns mai degrabă ezitant la agresiunea Rusiei.

Guvernul federal ar trebui să comunice o imagine realistă a Rusiei, spune Gustav Gressel, expert în securitate al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR). Însă acest lucru ar putea deschide o dezbatere politică internă despre rolul și capacitățile propriilor servicii de informații, pe care puţină lume doreşte să şi-o asume. Atacurile cibernetice asupra unei reţele de comunicaţii folosită de Bundestag, guvernul federal şi alte instituţii importante din Germania, despre care unii experţi spun că au fost orchestrate de hackeri ruşi, au prins pe picior greşit serviciile de informații germane, spune Stefan Meister.

Ce se află în spatele angajamentului german în NATO?

Nu numai dezbaterea în legătură cu serviciile secrete este abordată cu timiditate evidentă, ci şi discuţia publică despre politica de apărare. "Germania este una dintre țările din Europa și NATO care trebuie să își asume, în numele propriei siguranţe, o mai mare responsabilitate", spune Meister. Pentru a realiza acest lucru, Berlinul ar trebui să mărească bugetul de apărare la cel puțin două procente din produsul intern brut, după cum cer partenerii săi, inclusiv Donald Trump. Un alt pas ar fi un centru de control al NATO în Renania de Nord-Westphalia.

Cu toate acestea la Berlin nu se doreşte admiterea publică a faptului că în spatele consolidării angajamentului german în NATO se află și un calcul militar împotriva Rusiei. "Rusia este o țară care folosește războiul ca instrument de impunere a propriilor interese în Europa", spune expertul DPAG. Deși această evaluare a fost împărtășită de aproape toate taberele politice din Germania, populația nu a fost informată despre aceste preocupări.

Wahlen in Russland 2018 - Präsident Wladimir Putin
Imagine: Reuters/M. Shemetov

În schimb, Republica Federală este mult mai prezentă în dezbaterea internațională. "Din 2014 a devenit evident faptul că există un anumit nivel de încredere în Germania", notează expertul în securitate Gustav Gressel. "Să ne gândim la modul în care Varșovia sau Stockholm au reacționat la formatul Normandia", spune specialistul, amintind primele reacții la discuțiile între Germania, Franța, Rusia și Ucraina. "Nemții și francezii să negocieze chestiuni de importanță paneuropeană cu rușii? Asta n-a picat deloc bine". Totuşi, angajamentul cancelarului Merkel în criza din Ucraina a întărit imaginea Germaniei.

Cum ar putea evolua următorii patru ani? Recent, Merkel a pledat în favoarea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei. O atare abordare echivalează cu persistența în vechea strategie de cooperare". "Germania caută de fapt o nouă politică faţă de Rusia", spune Meister. 

Pentru definirea acestei politici "nu există voința necesară asumării consecințelor", spune Gustav Gressel. Astfel de consecințe costă bani, de pildă pentru serviciile secrete și pentru militari. De asemenea, ele necesită asumarea responsabilității politice față de alegători. Politicienii trebuie să elimine decalajul între așteptările manifestate faţă de Germania și mentalitatea societăţii germane, consideră cei doi experți.

Ei mai spun că în Germania o dezbatere publică despre aceste lucruri ar putea fi de folos în relațiile cu Rusia. "Este important să menţinem anumite principii, inclusiv în relaţia cu Putin", spune Stefan Meister, subliniind că democrația trebuie să fie capabilă să facă față dialogului deschis despre probleme politice controversate.

Heiko Maas, noul ministru de externe. Un "hardliner"?

În concordanţă cu o astfel de propunere pare să fie comunicatul de presă emis de Heiko Maas, succesorul lui Sigmar Gabriel la cârma diplomaţiei externe a Germaniei. În ceea ce priveşte atacul cu otravă din Marea Britanie, ministrul federal de externe a transmis că, "ar fi un lucru foarte grav să se confirme că Rusia se află în spatele asasinatului din Marea Britanie".

De altfel, înainte de învestirea în funcţie Heiko Maas a pledat pentru o politică mai dură în relaţia cu Rusia. "Tocmai pentru că există puteri agresive și autoritare la porțile Europei, continentul trebuie să manifeste forță unită împotriva lui Putin", scria Maas în 2017, într-un comentariu publicat de săptămânalul "Die Zeit". Acum, în calitate de ministru federal de externe, social-democratul are ocazia să transpună în realitate politica pe care a promovat-o acum un an. 
 

Maximiliane Koschyk / vd