Goana după aur la Roşia Montană

Un spot publicitar difuzat cu generozitate de mai multe televiziuni şi site-uri de pe Internet anunţa că o companie este dispusă să „aducă“ în România 4 miliarde de dolari, acum cînd alţii îşi retrag capitalurile în străinătate. Aluzie trasparentă la băncile vest-europene care operează pe piaţa româneaască.

Societatea care, în ciuda crizei, îşi manifestă intenţia de a investi atît de mulţi bani în România este Gabriel Resources, care încearcă de ani de zile să obţină autorizaţiile necesare pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană.

Gabriel Resources a înfiinţat, împreună cu o întreprindere minieră de stat aflată în faliment (Minvest Deva S.A.), o societate pe acţiuni Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în care statul român deţine 19,3% din acţiuni. Potrivit informaţiilor publice statul ar mai încasa o redevenţă minieră de 2% din profiturile exploatării.

CNA interzice reclama pentru exploatarea de la Roşia Montană

CNA a interzis acum o săptămînă difuzarea acestui spot publicitar, argumentînd că e vorba de publicitate mincinoasă. Dar campania se afla oricum la sfîrşitul ei şi îşi atinsese deja obiectivele.

În plus, putem vedea în continuare la televiziune ştiri şi emisiuni despre acest subiect într-un format „obiectiv“, care ignoră cu desăvîrşire că dezbaterea are deja o lungă istorie.

Discuţia este luată de la zero, trecând sub tăcere faptul că mai mulţi deputaţi şi senatori au depus în legislatura trecută un proiect de lege menit să interzică cianurile, că există un raport al Academiei Române care nu este citat niciodată, că există de asemenea puncte de vedere bine cristalizate potrivnice acestei exploatări, la nivelul UE, că exploatări similare au fost închise sau că vecinii României şi-au exprimat la rîndul lor îngrijorarea.

Proiectul minier presupune distrugeri ireversibile

Cazul e binecunoscut cel puţin sub raport tehnic. Proiectul minier presupune dinamitarea a patru munţi şi tratarea pămîntului cu cianuri în lacuri anume amenajate pentru extragerea metalelor preţioase. Este destul pentru a sesiza distrugerile ireversibile şi riscul infestării cu cianuri a rîurilor din preajmă. Dar proiectul presupune şi demolarea aşezării vechi de la Roşia Montană şi mutarea localnicilor în altă parte.

În zonă, o mînă de localnici, reuniţi în asociaţia Alburnus Maior, au continuat să protesteze împotriva gigantului financiar care a reuşit pînă acum, graţie unor metode nedezvăluite, să cîştige de partea sa o mulţime de persoane din presă, politică şi administraţie.

Campania a fost reluată după alegeri

După o perioadă de recul în care RMGC a pierdut mai multe procese cu opozanţii proiectului, după o perioadă în care părea că investiţia va fi stopată, compania minieră a declanşat o campanie şi mai agresivă. Acest lucru s-a produs imediat după alegeri, ceea ce nu este probabil întîmplător. Gold Corporation mizează pe faptul că noul guvern va fi mai indulgent cu exigenţele de mediu sau cu cele legate de patrimoniul istoric.

CNA a interzis, aşa cum am văzut, reclama care promitea României 4 miliarde de dolari, dar campania continuă sub diferite alte înfăţişări. Există se pare în România o practică foarte răspîndită a publicităţii mascate şi a ştirilor şi reportajelor regizate.

CNA a atras atenţia de mai multe ori asupra acestui fenomen şi, recent, a somat trei posturi de televiziune (Realitatea TV, Antena 3 şi ProTV) „pentru că au difuzat spoturi publicitare de promovare a Zilei Tineretului şi a ministrului Monica Iacob Ridzi, încălcând, astfel, prevederile art. 155, alin. 1 şi 2 din Codul CNA “

Posibilităţile CNA sînt însă destul de reduse, deoarece ar trebui să aibă de fiecare dată dovezi suficiente. Iar în lipsa dovezilor, publicul din România este nevoit să asiste la cea mai agresivă campanie în favoarea exploatării de la Roşia Montană.

Autor: H.R. DW–România
Redactor: Rodica Binder