Grădiniţă în Bundestag

În Germania lipsesc 130.000 de locuri în grădiniţe, conform Ministerului Federal al Familiei. Politica de la Berlin intenţionează de ani de zile să amelioreze situaţia, prin diverse măsuri, care să faciliteze îngrijirea copiilor în instituţii preşcolare şi să ofere posibilitatea ambilor părinţi să aibă un serviciu.

În acelaşi timp, în Bundestag se discută un controversat proiect de lege, care prevede acordarea unei alocaţii părinţilor care optează să-şi crească copiii acasă, până la vârsta de trei ani. „Bonusul aragazului“, aşa cum a fost numit proiectul de lege, ar oferi familiilor 100 de euro pe lună, începând de anul viitor şi până la 140 de euro, din 2014.

În timpuri, în care Germania pledează pentru măsuri de austeritate pentru salvarea euro, acest proiect ar costa 1,2 miliarde de euro anual, conform informaţiilor oferite de publicaţia Der Spiegel. Iar planul ministrului familiei, Kristina Schröder (CDU) împarte nu doar coaliţia de la guvernare în pro şi contra, dar şi opinia publică. Unii cred că o astfel de lege nu ar face decât să încurajeze femeile să rămână acasă pentru a-şi creşte copiii şi, în consecinţă, ar sta fără un loc de muncă, pe o perioadă de cel puţin trei ani. Oponenţii mai văd în creşterea copiilor imigranţi acasă încurajarea formării de societăţi paralele şi astfel o barieră în faţa integrării.

Nici opoziţia social-democrată nu sprijină acest proiect de lege. „Guvernul de la Berlin pur şi simplu iroseşte miliarde de euro, bani cu care ar putea să extindă locurile disponibile în grădiniţe“, e de părare preşedintele SPD, Sigmar Gabriel. „În loc să investească în construirea unor noi grădiniţe, guvernul vrea să le închidă gura părinţilor tineri cu o ofertă ieftină“, a declarat acesta pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung.

Cancelarul Angela Merkel susţine acest ajutor financiar pentru părinţii care îşi ţin copiii acasă, dar mulţi dintre aliaţii săi politici rămân neimpresionaţi de o astfel de idee. O parte semnificativă a democrat-liberalilor (FDP) s-a exprimat împotrivă. Într-un final, soluţia lor de compromis, aşa cum a declarat secretarul general al FDP Patrick Döring, ar fi luarea deciziei la nivel regional. „Vrem să oferim landurilor libertatea de a alege, dacă preferă să plătească bani pentru copiii crescuţi acasă, să ofere cupoane, sau să investească în construirea unor noi grădiniţe“, a declarat Döring, citat de publicaţia Passauer Neue Presse. Nici în propriul partid, CDU, Angela Merkel nu găseşte sprijin deplin pentru aşa-numitul „bonus al aragazului“. În cadrul grupului parlamentar CDU/ CSU, 15 parlamentari au votat, la începutul săptămânii, împotrivă.

Bani pentru ‚părinţii-pedagogi‘ şi în ţările scandinave

Nils Diederich, politolog la institutul Otto Suhr din Berlin, explică rezistenţa din interiorul partidului CDU prin faptul că „proiectul contrazice mentalitatea modernă cu privire la educaţie şi rolul femeii în societate“.

Atât de controversat a fost acest subiect, încât şedinta specială din Bundestag, programată pentru vineri s-a suspendat, din lipsa cvorumului. Au absentat atât membri ai opoziţiei, cât şi ai coaliţiei de la guvernare.

Un subiect, de altfel sensibil şi pentru societatea civilă. Edith Schwab, preşedinta Asociaţiei federale a familiilor monoparentale, nu înteţege de ce trebuie un părinte să fie premiat, pentru că îşi creşte acasă copilul. „Politicienii încearcă prin această lege să minimalizeze nevoia de grădiniţe, pe care nu au fost în stare să le pună la dispoziţie“, a declarat Schwab.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) respinge de asemenea ideea bonusului pentru părinţi, argumentând cu exemplul Norvegiei, ţară în care există o astfel de lege din 1998 şi unde rata femeilor active pe piaţa muncii a scăzut de atunci cu 15%. Reprezentanţii OECD sunt convinşi că ajutorul financiar, care ar ţine copiii departe de unităţile preşcolare de învăţământ, ar însemna o piedică serioasă în faţa integrării imigranţilor. În plus, statul norvegian acordă părinţilor 430 de euro si nu 100, suma urmând să fie ridicată din august 2012, la 660 euro.

În condiţiile îmbătrânirii populaţiei, Germania încearcă prin astfel de măsuri şi să sporească rata natalităţii. Dar Anette Stein, expert în educaţie în cadrul Fundaţiei Bertelsmann, a declarat că există studii, care arată că avantajele financiare nu joacă niciun rol în decizia cuplurilor de a avea copii. „Şi în orice caz, 100 de euro pe lună nu ajung pentru creşterea unui copil“, a adăugat aceasta.

Următoarea şedinţă în Bundestag pentru dezbaterea acestui subiect a fost programată pentru 27 iunie.