Grătarul incompatibil cu ţăranul

La mai bine de un secol de la afirmaţia lui Iorga, în capitala României există câteva muzee onorabile, dar unul singur impresionează prin unicitate. Acesta este Muzeul Ţăranului Român, a cărui expoziţie permanentă a fost creată de pictorul Horia Bernea, câştigând cel mai important premiu european acordat muzeelor.

SĂ MODIFICĂM GIOCONDA

În multe dintre oraşele mari ale României, instituţiile muzeale sunt încremenite într-o nedorită rutinare. Ministerul Culturii şi Cultelor a considerat însă de cuviinţă să-şi exercite la începutul acestei luni dreptul de a controla activitatea Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. Raportul întocmit de comisia ministerială recomandă înlocuirea expoziţiei create de Horia Bernea. Directorul MŢR, domnul profesor Vintilă Mihăilescu, a comentat pentru Deutsche Welle conţinutul raportului: “ Este vorba despre o încercare reluată de golire de sens a Muzeului Ţăranului Român. O particularitate a acestui muzeu este că el este gândit de către un pictor şi este gândit ca o operă de artă. Partea de expunere de bază este ca o operă de artă pe care nu poţi să o schimbi. Nu poţi să spui: ei Gioconda, o ştim prea bine, hai să-i mai schimbăm ceva, mai punem o mustaţă, mai schimbăm culoarea ochilor că m-am plictisit de aceeaşi Gioconda. Această expunere de bază a fost gândită în aşa fel încât obiectele să fie schimbate periodic şi noi periodic schimbăm obiectele. Ceea ce rămâne este relaţia între obiecte. Nu este în niciun caz un muzeu mort care odată făcut se pune sub vitrină şi cu asta basta. Cred că exact acest lucru deranjează, această viaţă a muzeului „.

BURTĂ GOALĂ, OCHII-N CER

În raportul ministerial se mai precizează că „ referitor la târgurile organizate duminica, târguri care implică o activitate intensă în curtea muzeului constând într-un public numeros, multe tarabe, mărfuri variate şi aprinderea focului la grătar, considerăm că nu cadrează cu specificul funcţiilor unei instituţii muzeale şi că există riscul ca toate manifestările iniţiate în curtea muzeului să vireze spre derizoriu ”. Însă Clubul Ţăranului şi Târgul Ţăranului reprezintă două dintre locurile cel mai des frecventate de tineri. Directorul Vintilă Mihăilescu aminteşte referitor la Clubul Ţăranului că acolo “ sunt foarte multe activităţi conexe muzeului prin care sunt atraşi foarte mulţi tineri şi a crescut foarte mult numărul vizitatorilor tineri, ceea ce pentru noi este o performanţă pentru că ştim cu toţii că tineretul nu este foarte atras de muzee dar poate că este şi vina muzeelor. De asemenea raportul este o anatemă explicită la adresa Târgului Ţăranului pentru că trivializează cultura, ţăranul fiind o fiinţă eterică care nu mănâncă niciodată şi e numai cu ochii la cer „.

2000 DE ŢĂRANI

Ministrul Culturii domnul Adrian Iorgulescu a declarat într-o conferinţă de presă că “ nu există niciun material aprobat privind desfiinţarea muzeului şi nu îmi pun nicicum această problemă. E adevărat că au fost găsite disfuncţii şi ilegalităţi, însă nu se pune problema desfiinţării muzeului". Cu toate acestea, recomandările raportului ministerial includ o desfiinţare de facto a muzeului în forma sa actuală.

În mica lume culturală a Bucureştilor orgoliile sunt mari iar adversităţile de cele mai multe ori iraţionale. Însă atunci când una dintre puţinele mândrii ale capitalei riscă să cadă victimă unui astfel de război, societatea ia atitudine. În mai puţin de 5 zile, petiţia adresată Ministerului Culturii prin care se solicită păstrarea complexului Muzeului Ţăranului Român a fost semnată de peste 2000 de “ţărani”.