Greaua moştenire Nokia

Una din marile companii cu centre de producţie la Bochum a decis să închidă porţile acestora, lăsând peste două mii de angajaţi pe drumuri. Este vorba de compania finlandeză Nokia, care a decis să pună lacătul la fabrica sa din Bochum şi să taie panglica la Jucu, în România, unde a pus pe picioare o fabrică de telefoane mobile.

Dis-connecting People

Vestea închiderii fabricii Nokia a căzut ca un trăsnet peste muncitorii de la Bochum. Pe 15 ianuarie 2008, Heinz-Martin Dirks, directorul Direcţiei de Dezvoltare Economică a oraşului Bochum, se afla în mijlocul unor importante discuţii cu reprezentanţii Ministerului german al Economiei, când a aflat că, la câteva străzi mai departe, responsabilii de la Nokia se reuniseră într-un hotel din Düsseldorf pentru a organiza o conferinţă de presă. Despre ce s-a discutat în timpul acelei aşa-zise conferinţe pare a nu fi aflat nimeni până astăzi.

"Nici măcar acum nu îmi dau seama ce au făcut oamenii aceştia acolo", mărturiseşte Dirks.

Fabrică profitabilă

Decizia marii companii finlandeze de a închide o fabrică extrem de profitabilă, care în 2007 adusese celor de la Nokia un profit de 7,6 miliarde de euro, a luat prin surprindere pe mai toată lumea.

După dispariţia fabricii Nokia, puşculiţa administraţiei locale din Bochum a devenit mai uşoară cu aproximativ 25 de milioane de euro, bani pe care finlandezii îi plăteau anual sub formă de impozite. Pierderea este atât de mare, încât a destabilizat financiar întreaga regiune. "Putem spune că, în acest moment, am devenit o comunitate în situaţie de urgenţă", declară Heinz-Martin Dirks.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât, conform aceluiaşi Dirks, peste 4000 de oameni au plonjat direct în şomaj. Este vorba nu doar de angajaţii fabricii Nokia, ci şi de cei ai firmelor furnizoare.

Niciuna din măsurile de protest ale angajaţiilor nu au reuşit să îi întoarcă din drum pe şefii companiei finlandeze. Apelurile făcute de mulţi politicieni germani, care cereau Nokia să renunţe la închiderea centrului său de producţie din Bochum, s-au pierdut şi ele în pustiul părăsitei fabrici Nokia de odinioară.

Calcule reci, scrupule puţine

Pentru a-i fi cald şi pe viitor, concernul finlandez, jucător important pe piaţa telefoanelor mobile, a făcut calcule reci şi a decis să mute producţia asigurată de fabrica din Bochum în România. Pentru foştii angajaţi ai Nokia, perspectivele de viitor pe piaţa muncii din zona bazinului Ruhr sunt minime.

"Nu poţi reintegra imediat în câmpul muncii 2200 de oameni care au lucrat în producţie, mai ales după un cutremur precum cel generat de închiderea fabricii Nokia din Bochum. Iar dacă luăm în considerare faptul că o bună parte din foştii angajaţi sunt femei, situaţia devine şi mai problematică", mai crede Heinz-Martin Dirks, directorul Direcţiei pentru Dezvoltare Economică din Bochum.

În urma Nokia, potop de şomeri. Peste o mie din cei 2200 de foşti angajaţi ai Nokia nu au nici astăzi un loc de muncă, riscând să ajungă la mila statului, recte ajutor social.

Slab îndulcitor

De-a lungul anilor, Nokia a primit mai bine de 80 de milioane de euro din partea UE şi a guvernului german pentru dezvoltarea centrului de producţie de la Bochum. În urma unor masive proteste şi presiuni politice, concernul a decis să aloce 20 de milioane de euro unui program intitulat "Dezvoltare pentru Bochum".

Pentru Dirks, această manevră nu a însemnat decât o operaţie estetică nereuşită pe chipul unui oraş mânios din cauza plecării Nokia. Există totuşi şi o consolare pentru Bochum - ce-i drept cam timidă şi timorată: Blackberry a înfiinţat un centru de cercetare în acest oraş. Din păcate, n-a ridicat însă şi o fabrică.

Autor: Klaus Deusse / Vlad Drăghicescu

Redactor: Ovidiu Suciu