Grecia, din nou în atenţia fundaţiilor germane

În anii 90, fundaţiile politice germane şi-au deschis birouri în numeroase ţări foste comuniste: Bulgaria, România, ţările baltice. Menirea lor a fost să dea o mînă de ajutor procesului de tranziţie spre democraţie, să consolideze societatea civilă.

În aceeaşi perioadă însă, unele restricţii bugetare au necesitat reducerea activităţii sau închiderea birourilor aceloraşi fundaţii în alte state europene. Grecia a fost unul dintre acestea, şi fiindcă ţara, deja membră a Uniunii Europene, trecea drept o democraţie solidă.

Criza economică şi financiară afectează nu doar nivelul de trai al locuitorilor unei ţări, ci are efecte pernicioase şi asupra mentalităţii colective, a relaţiilor dintre stat şi cetăţeni, a convingerilor politice.

În cazul Greciei, managementul european al crizei, precum şi rolul decisiv al Germaniei în promovarea unei politici de austeritate bugetară în vederea reechilibrării balanţei datoriilor au generat un val de anti-germanism lipsit de precedent, au scos la suprafaţă vechi adversităţi, resentimente, traume istorice, ce păreau depăşite în contextul convieţuirii în cadrul UE.

Relaţiile germano-elene nu sunt deloc în cea mai bună formă, comunicarea este perturbată, dar şi imaginea unuia asupra celuilalt. Este impresia pe care Christos Katsioulis, coordonatorul biroului Fundaţiei Friedrich-Ebert la Atena, începînd din luna mai, a exprimat-o recent, regretînd că, în ambele ţări, oamenii au cam pierdut din vedere ţelul lor comun - Europa.

Acest din urmă aspect ar fi şi cel care a determinat guvernul federal să suplimenteze cu cinci milioane de euro fondul Ministerului German de Externe, pentru a finanţa activitatea fundaţiilor politice germane în Grecia.

Finanţate de stat, dar independente

Activitatea fundaţiilor politice în străinătate se desfăşoară conform programului cadru în domeniul politicii externe, stabilit de guvern, fără ca aceasta să implice tutelarea de către ministerul federal de externe.

În practică, se poate întîmpla ca fundaţiile să nu se conformeze preferinţelor explicite ale guvernului, de pildă cînd, în trecut, au organizat întîlniri avînd ca temă soarta Tibetului sau reuniuni cu membrii opoziţiei iraniene. Deşi fundaţiile politice prezintă diplomaţilor germani programele lor în ţări străine, rar se întîmplă ca acestea să fie respinse.

Fiecare fundaţie are obiective specifice

Drepturile omului şi încurajarea asociaţiilor profesionale constituie unele din obiectivele principale ale activităţii Fundaţiei Friedrich-Naumann, apropiată Partidului Liber-Democrat. Activitatea biroului fundaţiei, deschis la Atena, este coordonată de filiala de la Bruxelles.

Fundaţia Hanns-Seidel, a Uniunii Creştin-Sociale, partidul soră din Bavaria al UCD, îşi concentrează activitatea asupra formării şi specializării de cadre, a organizării cursurilor de management pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii, a profesionalizării în domeniul administrativ.

Şi Fundaţia Hanns-Seidel, dar şi Fundaţia Rosa Luxemburg, a Partidului Stîngii, îşi inaugurează la toamnă birourile în capitala Greciei, cu personal elen. Pentru Fundaţia Rosa Luxemburg, temele dominate ale viitoarei activităţi au fost deja stabilite: recrudescenţa neonazismului în Grecia, migraţia, prăpastia dintre bogaţi şi săraci şi urmările crizei, în special pentru femei.

Cunoaşterea reciprocă

Societatea civilă şi protecţia mediului sunt prioritare în programul Fundaţiei Heinrich-Böll, apropiată Partidului Ecologist. Li se alătură acestor centre de greutate şi cursuri, seminarii, conferinţe destinate să faciliteze modernizarea economiei elene, crearea de noi locuri de muncă – a menţionat Olga Drosou, coordonatoarea biroului de la Atena. Fundaţia Böll va finanţa studii şi proiecte de exploatare a formelor neconvenţionale de energie, mai ales în insulele arhipelagului elen.

Demnă de semnalat este angajarea activităţii Fundaţiei Konrad-Adenauder, a Uniunii Creştin-Democrate, în finanţarea unor burse destinate studenţilor greci care doresc să frecventeze universităţile germane.

Concomitent, a declarat Susanna Vogt, şefa biroului Fundaţiei Konrad-Adenauer, un scop fundamental al prezenţei în Grecia este cunoaşterea mai profundă a oamenilor şi mentalităţilor, astfel încît în Germania să poată fi mediată o imagine corectă asupra realităţilor elene.