Sfârşit de eră la Atena

Grecia a anunţat că va impune controale de capital şi menţine băncile închise luni. Premierul elen Alexis Tsipras a declarat că "acţiunile Băncii Centrale Europene au forţat banca centrală din Grecia să recomande o vacanţă bancară şi măsuri de control al capitalului. Consiliul de Stabilitate Financiară al Greciei a recomandat ca băncile să fie închise pentru următoarele şase zile lucrătoare.

Falimentul public e ca şi inevitabil. "Se pare că ne îndreptăm spre Grexit", astfel şi-a luat rămas bun de la colegii săi, ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, după mai bine de două ore de consultări. Înainte, el ceruse creditorilor prelungirea cu încă o lună a ajutorului financiar. Guvernul de la Atena îşi propusese să oragnizeze referendumul din 5 iulie, evitând falimentul, care ar putea deveni oficial pe 30 iunie. Dar încercarea Atenei a fost respinsă din start de majoritatea miniştrilor de finanţe, care au dat un răspuns clar: nu, nu mai prelungim nimic.

După un asemenea verdict, miniştrii l-au trimis acasă pe colegul lor grec. A avut loc o pauză, după care cei 18 miniştrii rămaşi la consultări au început să discute despre consecinţe. S-a ajuns practic la ceea ce ministrul german Wolfgang Schäuble prevăzuse încă de la prânz: "Grecii au pus punct negocierilor unilateral. Vom vedea ce urmează."

Referendum anunţat pe Twitter

Pe 30 iunie se termină programul de susţinere financiară acordat Greciei. În aceeaşi zi, Atena trebuie să returneze FMI 1,6 miliarde de euro. Fondul Monetar Internaţional respinsese deja cu câteva zile înainte solicitarea Atenei de prelungire a termenului scadent. Acum contează urmările care se vor resimţi în zona euro, în momentul în care Grecia va intra oficial în faliment.

Şeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a explicat exact cum s-a ajuns la acest final abrupt. "Discuţiile dintre cele două părţi au continuat noaptea trecută (n.r. după summitul şefilor de guvern). Apoi, dintr-o dată, reprezentanţii Greciei au fost scoşi de la negocieri şi au părăsit şedinţa." Se pare că aceştia tocmai fuseseră informaţi, via twitter, despre organizarea referendumului. Astfel, negocierile au fost efectiv terminate. Potrivit lui Dijsselbloem, la puţin timp după acest moment, s-a aflat şi motivul real al întreruperii discuţiilor. Alexis Tsipras a apărut în faţa camerelor TV, a respins ultima ofertă a creditorilor şi le-a recomandat grecilor să voteze împotrivă, duminica viitoare. "O decizie extrem de incorectă faţă de propriul oporul", a mai adăugat olandezul.

Decizia se află în mâinile BCE

"În Eurogrup am dat mereu dovadă de multă flexibilitate", a precizat Dijsselbloem. Grecii au avut voie să schimbe reformele stabilite cu alte măsuri, în condiţiile în care la final cifrele corespundeau cerinţelor. În ultima perioadă, se alocaseră miliarde suplimentare din fondurile de salvare a băncilor, astfel încât Grecia să supravieţuiască financiar până în luna noiembrie. Şeful Eurogrupului şi-a exprimat regretul sincer anunţând însă că programul de susţinere financiară - care a stat la baza negocierilor între creditori şi guvernul elen - se termină marţi. Dijsselbloem a respins şi varianta unei posibile reveniri a Atenei şi a unei oferte mai bune, în cazul în care Grecia ar accepta o înţelegere cu membrii zonei euro.

Parlamentul urmează să identifice acum riscurile care ar putea afecta Grecia în următoarele săptămâni. Dijsselbloem nu a comentat eventualitatea unei continuări a programului de ajutor financiar acordat băncilor elene de către Banca Centrală Europeană. Sistemul bancar din Grecia este dependent de mai multe luni de transferurile săptămânale trimise de la Frankfurt, unde s-a ajuns deja la limita de 90 de miliarde de euro. "Este o întrebare pentru BCE, care decide în mod autonom", a ţinut să precizeze şeful Eurogrupului.

Şeful BCE, Mario Draghi, explicase în urmă cu câteva zile că finanţarea este legată de programele de ajutorare. Astăzi, duminică 28 iunie, conducerea institutului din Frankfurt va decide cum va proceda în continuare.

Varoufakis îi acuză pe creditori

După cum era de aşteptat, grecii interpretează altfel situaţia: oferta creditorilor nu era viabilă, a declarat pentru presă Yanis Varoufakis. Banii nu ajungeau pentru a aplica reformele până în noiembrie. În plus, grecii ar fi avut parte de controale permanente privind stadiul reformelor. "Nu era un plan care să dea speranţe de consolidare investitorilor şi consumatorilor", a mai adăugat ministrul grec de finanţe. În fond, mai erau trei zile în care s-ar fi putut negocia pentru a se obţine o ofertă mai bună. Eurogrupul pierde astfel credibilitate, după ce a refuzat prelungirea solicitată de Atena, a mai spus Varoufakis.

Prelungirea însă nu mai era pentru nimeni o variantă, după cum anunţaseră deja participanţii la summitul extraordinar. Deocamdată, jocul a luat sfârşit. Importante sunt acum consecinţele.