Grecia, la mâna a jumătate dintre creditorii ei privaţi

Miniştrii de finanţe din zona euro aşteaptă un răspuns înaintea întâlnirii de vineri.

Joi seară, la ora 21, expiră termenul la care proprietarii privaţi de obligaţiuni emise de către statul elen trebuie să dea un răspuns definitiv în privinţa renunţării la o parte din banii oferiţi împrumut Greciei. Contra-oferta primită ar trebui să tenteze investitorii privaţi astfel că - speră comisarul european pentru economie, Olli Rehn - nu ar prea fi loc de surprize neplăcute. Aşa susţinuse, săptămâna trecută, şi ministrul grec de Finanţe, Evanghelos Venizelos. Rămâne doar ca şi piaţa - bănci şi alte instituţii specializate în plasarea banilor - să fie de aceeaşi părere. Este un semiton faţă de mesajul mai drastic transmis anterior de parlamentarii greci, care păreau să încerce un mic dictat la adresa celor ce au de recuperat bani de la statul elen. Scopul, una peste alta, este ştergerea a 107 miliarde de euro din datorie, practic, contravaloarea a 90% din obligaţiunile aflate pe piaţa liberă. Investitorii ar urma să îşi sacrifice, astfel, ceva mai mult de 50% din capitalul plasat în Grecia, pentru ca restul banilor să fie recuperaţi într-un interval de timp mult mai îndelungat şi cu o dobândă sub cea iniţial negociată.

Carul mic nu răstoarnă carul mare

Cu câteva ore înainte de expirarea termenului limită, aproximativ 30 de instituţii financiar-bancare s-au declarat dispuse să accepte un târg - printre ele Allianz, Commerzbank şi Deutsche Bank. Aceasta înseamnă, însă, mai puţin de jumătate din suma vizată. În cazul în care Atenei îi va fi imposibil să convingă jumătatea mai mare, pachetul de salvare oferit Greciei de către partenerii din zona euro se blochează şi Atenei nu îi va mai fi livrată următoarea tranşă, de 100 de milioane, menită să sprijine sistemul bancar elen şi o relativă funcţionare a bugetului public. Ar fi păcat, mai ales după ce, cu atâta scandal, grecii - o recunoaşte şi şeful grupului euro, Jean Claude Juncker - au reuşit să articuleze acel pachet de măsuri draconice pretins de viitorii creditori. E drept că şi în acest caz se aplică regula acea cu teoria şi practica...

Falimentul - că e drob de sare sau sabie - rămâne, ameninţător, deasupra Greciei. Poate cădea în seara aceasta. Dacă se rezolvă acest episod nu înseamnă, însă, că ameninţarea dispare. Contabilii troikăi (reprezentând Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană) vorbesc despre nevoia suplimentării asistenţei financiare. E ceea ce politicienii europeni refuză să audă. Dar nici despre un faliment nu vor să audă. Cel puţin deocamdată.

Autori: Wolfgang Landmesser (Bruxelles) / Cristian Ştefănescu
Redactor: Alina Kühnel