Grecia o duce dintr-un poker într-altul
4 noiembrie 2011
Socotelile de acasă ale lui Papandreou nu s-au potrivit cu cele din agoră. Când - în absenţa unei susţineri politice - a decis să recurgă la consultare populară, a uitat că într-o ţară precum Grecia lui, nu doar îndatorată ci, practic, falită, democraţia şi politicul stau în umbra economicului.
După ce a destabilizat o dată în plus pieţele europene şi le-a dat bătăi de cap omologilor săi europeni, Papandreou a fost băgat de cancelara federală Angela Merkel şi de preşedintele francez Nicolas Sarkozy într-o mini-şedinţă, alegându-se cu un vot de blam mare cât datoriile Greciei.
Odată abandonată ideea referendumului, Grecia are nevoie de un consens între marile sale partide, PASOK şi Nea Dimokratia. Liderul opoziţiei conservatoare, Antonis Samaras, a promis că va susţine, în Parlament şi, la nevoie, chiar dintr-un guvern de uniune naţională, pachetul avansat după summitul UE de la Bruxelles, indispensabil ştergerii a jumătate din datoriile ţării.
Pieţele şi capitalele europene au tras o gură de oxigen, uitând, însă, că Grecia nu prea are o economie care să dezvolte suficiente fonduri pentru a plăti jumătatea rămasă din datorii. Măslinele au căutare, dar câte măsline poţi vinde? Şi, apoi, serviciile rareori generează creştere economică.
Dar orice euforie ţine mai puţin decât minunile. Căci, avea să se vadă, Samaras a cam condiţionat consensul naţional de demisia lui Papandreou şi de instituirea unui guvern tehnocrat de tranziţie care să organizeze alegeri anticipate în şase săptămâni.
Pe fondul acestei animozităţi ireconciliabile, lipsit, se pare, chiar de majoritate în rândul parlamentarilor propriului partid, ca şi cum nu ar fi înţeles nimic din ultimul poker pe care l-a iniţiat, Papandreou trăieşte din nou riscant.
Tragedie greacă, nu altceva. Sau, totuşi, comedie? Poate că din ambele câte puţin. În joc nu este, însă, doar cariera politică a lui Papandreou ci viitorul Greciei - şi al monedei euro.
Autor: Spiros Moskovou / cş
Redactor: Rodica Binder