Grecia: Privatizare - da şi nu prea

Scandalul a început cu un comunicat: pe 5 octombrie, Agenţia Naţională pentru Privatizare (TAIPED) a anunţat un concurs pentru selectarea unui expert care să calculeze preţul de pornire al unui pachet de 67% din acţiunile portului Pireu. Termenul limită de predare a ofertelor: 16 octombrie.

Acesta a fost semnalul că, în ciuda disputelor politice interne, privatizarea celui mai mare port al Greciei va avea loc, conform înţelegerii cu creditorii internaţionali. Desigur, opoziţia faţă de planul guvernului elen n-a întârziat să apară. Administraţia districtului Attica, sindicatul portuar OMYLE, baroul din Pireu şi Camera de Comerţ locală au înaintat o plângere în instanţă cu scopul de a împiedica sau măcar de a obliga executivul să revizuiască termenii privatizării. Decizia tribunalului este aşteptată cel devreme la sfârşitul lunii octombrie.

Un regres al proiectului de privatizare? "Numai o amânare", consideră politologul Jorgos Tzogopoulos. "Pe 30 octombrie expiră termenul de depunere a ofertelor. Compania chineză de transport maritim COSCO şi grupul olandez APM sunt cei mai puternici concurenţi. Nu cred că privatizarea se află în pericol."

Arheologii critică "vânzarea"

Mai nou, în disputa iscată pe marginea privatizării portului Pireu au intervenit şi arheologii. Uniunea de profil este împotriva vânzării portului argumentând cu existenţa multor situri în perimetrul acestuia, ca fragmente din vestitul zid antic sau importante monumente industriale.

Sindicatele locale au chemat la o amplă acţiune de protest. "Nu numai portul ci întregul oraş, ba chiar întreaga ţară sunt scoase la vânzare", a declarat indignat fostul membru Syriza, actual şef al unui partid desprins din formaţiunea radicală de stânga, Panagiotis Lafazanis. La manifestarea de protest au fost prezenţi şi trei reprezentanţi ai Syriza în Parlament. În mod ciudat, cei trei deputaţi au fost de acord cu termenii înţelegerii încheiate între Grecia şi creditorii internaţionali din luna august. Iar în Parlament au votat în favoarea privatizării activelor statului.

Să se fi răzgândit în ultimul ceas? "Aceşti oameni au fost contra privatizării încă de la început, din motive ideologice. Dar fiindcă n-au avut de ales au fost nevoiţi să se adapteze la realitate şi să voteze înstrăinarea proprietăţii de stat. Însă lucrul acesta nu-i împiedică să-şi trăiască în continuare ideologia", este de părere politologul Tzogopoulos.

Proba de foc: aeroporturile regionale

La finele anului 2014 concernul german Fraport şi un partener elen erau principalii favoriţi la privatizarea a 14 aeroporturi, majoritatea în insule. După remanierea guvernamentală, Alexis Tsipras a sistat proiectul pe o perioadă de 6 luni. Ca atare, sursa de încasări la buget din privatizări pe 2015 lipseşte. Cu atât mai mult acum procedurile ar trebui urgentate. În orice caz, ministrul Economiei, Jorgos Stathakis, pare mai hotărât ca niciodată: "Totul va decurge aşa cum s-a stabilit".

Pesemne, şeful Fraport, Stefan Schulte, este de altă părere. În cazul unei recente întâlniri cu sindicatul aeroportuar OSYPA la Salonic, Schulte şi echipa sa - "cuceritori", veniţi să negocieze "în numele lui Wolfgang Schäuble" - au fost fost insultaţi de către sindicalişti, notează publicaţia elenă Kathimerini. Conform aceluiaşi ziar, şeful Fraport ar fi părăsit brusc reuniunea.

"În principiu nu suntem de acord cu privatizarea aeroporturilor şi a Societăţii de Căi Ferate, dar este o obligaţie pe care ţara şi-a asumat-o prin contract şi trebuie s-o respectăm", afirmă ministrul Infrastructurii Stelios Spirtzis. În opinia politologului Jorgos Tzogopoulos, acest plan de privatizare este mult mai avansat comparativ cu vânzarea portului Pireu. "Problema este că, după atâtea tergiversări, germanii cer garanţii privind implementarea proiectului. Fondul de Privatizare de la Atena a anunţat că, până la sfârşitul acestui an, va fi semnat contractul de concesiune cu Fraport şi partenerul său elen. Totul pare a fi limpede. Cel puţin pe hârtie..."