Grecia: Recapitalizare bancară pe spinarea oamenilor?

Parlamentarul european şi fost ministru, Marietta Giannakou, spune că "Grecia vrea să treacă rapid la alte tăieri bugetare, însă este nevoie de o minimă susţinere a statului în unele domenii, precum sBîănătatea, foarte lovită de austeritate".

Doamna Giannakou crede cu fermitate că partenerii de coaliţie din Grecia vor reuşi să ajungă la un consens, dând dovadă de responsabilitate. Între timp, ministrul de finanţe grec, Jannis Stournaras, a prezentat creditorilor internaţionali (aşa numita Troică) un plan de austeritate chiar mai dur decât ceruseră aceştia.

Cu toate acestea, controlorii financiari manifestă în continuare scepticism cu privire la propunerile de tăieri bugetare făcute de Atena, mai ales când vine vorba de reduceri de costuri în administraţie, promise deseori în trecut, dar netransformate în realitate.

"Teatru ieftin"

Mult mai tranşant, Nikos Chountis, politician al stângii radicale spune că măsurile de austeritate convenite cu Troica vor fi oricum, mai devreme sau mai târziu, aplicate. Faptul că guvernanţii întârzie înţelegerea cu creditorii nu este decât un truc menit a crea senzaţia că Grecia nu negociază în genunchi cu aceştia, crede Chountis.

"Este un teatru ieftin. Încă înainte de alegerile parlamentare din iunie ştiam că salariile, pensiile şi alte cheltuieli sociale vor continua să fie reduse masiv. Partenerii de coaliţie actuali au promis Troicii încă de atunci că vor prezenta un plan de austeritate în valoare de 11,6 miliarde de euro, iar acest plan va rămâne în vigoare", mai spune Chountis.

De altfel, partidul său este singurul de pe scena politică din Grecia care oferă o alternativă la austeritatea impusă din exterior. Conform unor sondaje recente, dacă ar fi alegeri, Stânga radicală ar deveni cea mai puternică forţă politică. De asemenea, Dreapta radicală ar obţine în premieră un scor electoral de peste 10 la sută.

Băncile profită

Dacă pachetul de austeritate de 11,6 miliarde de euro va fi aplicat, Grecia ar respecta într-adevăr două treimi din măsurile cerute de organismele financiare internaţionale. Guvernul grec întâmpină însă probleme în legitimizarea acestor măsuri. Din creditul pe care speră să-l obţină, Atena va aloca 30 de miliarde pentru recapitalizarea băncilor greceşti, fapt care îi determină pe politicieni ca Nikos Chountis să spună că, de fapt, de banii primiţi de la creditori "profită în primul rând băncile, pe spinarea oamenilor care plătesc taxe şi impozite. În economia reală nu ajunge mai nimic".

Partidele de opoziţie, deopotrivă de stânga sau de dreapta, protestează masiv împotriva măsurilor de austeritate. În următoarele zile, medicii, profesorii, dar şi militarii sau poliţiştii vor participa la ample proteste. De asemenea, în luna septembrie este anunţată o grevă generală în Grecia.