1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Grecii din Germania: în trecut - muncitori, astăzi - intelectuali

Stamatis Assimenios, Claudia Stefan11 octombrie 2012

După 1960, în Germania au sosit numeroşi greci. În prezent, Republica Federală a devenit interesantă pentru mulţi greci cu studii superioare. Din cauza crizei, aceştia cred că nu mai au nicio perspectivă în ţara lor.

https://p.dw.com/p/163In

Părinţii lui Kostas Dimitriou au venit în Germania ca să muncească. "Părinţii mei şi alţi conaţionali doreau doar să cîştige nişte bani aici. Intenţionau să lucreze doi-trei ani, să pună bani deoparte şi să se întoarcă la familiile lor". Dar mulţi au rămas definitiv. A fost şi cazul lui Kostas Dimitriou, în prezent preşedinte al Asociaţiei comunităţilor elene din Germania (OEK).

Începând de la jumătatea anilor ´50, Germania a încheiat o serie de acorduri privind recrutarea forţei de muncă străine, cu mai multe state europene. Primul contract s-a semnat cu Italia, în 1955. Acordul cu Grecia a fost parafat pe 30 martie 1960.

O minoritate discretă

După încheierea acordurilor bilaterale, muncitorii recrutaţi în birourile de peste hotare puteau veni nestingheriţi la muncă în Germania. După câţiva ani de activitate ar fi trebuit să se repatrieze. Dar în practică lucrurile au stat cu totul altfel: mulţi au preferat să rămână definitiv în Republica Federală.

Principiul rotaţiei n-a funcţionat (înlocuirea vechiului personal adus din străinătate cu mână de lucru nouă, tot din aceeaşi ţară) din cauză că angajatorii germani nu mai doreau să renunţe la muncitorii lor. Recrutarea unor noi angajaţi i-ar fi costat prea mult.

Lebensmittelgeschäft Grieche Griechisch Griechenland Zuwanderer Bahnhofsviertel Kiosk Frankfurt am Main
Magazin grecesc în Frankfurt pe MainImagine: picture-alliance/dpa

Povestea vieţii multor greci s-a schimbat odată ce s-au căsătorit şi au devenit părinţi. "Copiii au frecventat şcolile din Germania. În Grecia mergeau, dar numai în vacanţe, iar centrul universului lor era altul", explică Dimitriou. Minoritatea elenă din Republica Federală a trecut aproape neobservată. Disponibilitatea de integrare a acestor imigranţi are la bază doi factori: "Tradiţia migraţiei poporului grec şi performanţele şcolare ale elevilor greci. Pretenţiile mari pe care părinţii le au de la copiii lor au jucat un rol important în procesul de integrare", susţine Dimitriou.

Imigranţii au luptat pentru democraţie

O etapă importantă din istoria migraţiei elene a fost perioada dictaturii militare (1967-1974). Comunităţile şi asociaţiile greceşti din străinătate au pledat pentru democraţie. Mulţi politicieni greci care respingeau regimul s-au refugiat în Republica Federală de unde au susţinut opoziţia faţă de dictatura militară. A fost şi cazul lui Kostas Simitis care, ulterior, a deţinut funcţia de premier. Printre marii adversari ai dictaturii militare s-a numărat şi actualul preşedinte elen, Karolos Papoulias care, la vremea respectivă, a lucrat pentru câţiva ani la Deutsche Welle.

În anii ´70, criza de pe piaţa locurilor de muncă în Germania de Vest a dus la încetarea acordului. Diferite reglementări au fost elaborate cu scopul de a-i determina pe muncitorii străini să se întoarcă acasă. De exemplu, pentru familiile angajaţilor străini existau timpi de aşteptare la obţinerea permisului de muncă, respectiv a unui job. Între 1973 şi 1975, numărul grecilor care au părăsit Germania a sporit considerabil.

În 1980 Grecia a devenit ţară membră a Uniunii Europene, iar în 1987 a intrat în vigoare legea privind libertatea de circulaţie şi pentru aceşti cetăţeni. "Între 1987 şi 1997, în Germania, au sosit peste 100.000 de greci", îşi aminteşte Kostas Dimitriou. "Nu toţi erau simpli meseriaşi sau muncitori necalificaţi. Printre aceştia se numărau şi mulţi oameni cu studii superioare".

Între repatiere şi rezidenţă permanentă

Din cauza creşterii şomajului, în anii ´80, politicienii aflaţi la conducerea Germaniei îşi propuseseră să reducă numărul de imigranţi. În 1983 a fost promulgată legea de încurajare a repatrierii în cazul angajaţilor străini. Aproximativ 300.000 de muncitori (7% din totalul imigranţilor din Republica Federală în anul 1984) au profitat de oferta autorităţilor germane şi s-au întors acasă.

Pentru Guvern, legea respectivă a fost o posibilitate atât de reducere a numărului de imigranţi, cât şi de a-şi consolida sistemul de asigurări sociale: casa de pensii s-a ales cu cotizaţiile muncitorilor străini care s-au repatriat. După 1997, pe fondul îmbătrânirii populaţiei şi al stagnării migraţiei, numărul grecilor din Germania a scăzut. Mulţi dintre primii greci sosiţi cu contract de muncă în Republica Federală s-au retras la pensie şi s-au întors în locurile natale.

Criza îi readuce pe greci în Germania

Frau mit griechischen Farben bei Fußball-EM 2012 Warschau Polen Grexit
Imagine: picture-alliance/dpa

După declanşarea crizei, mulţi greci şi-au părăsit ţara pentru a-şi căuta norocul în Germania. În noul val de imigranţi se regăsesc atât oameni cu studii superioare, cât şi simpli muncitori sau necalificaţi. Organizaţiile elene din Republica Federală primesc zilnic mii de cereri sau telefoane din partea grecilor interesaţi să emigreze. Kostas Dimitriou: "Caută disperaţi un loc de muncă. Am constatat că mulţi dintre cei proaspăt sosiţi sunt bine pregătiţi, lucru care le uşurează integrarea pe piaţa germană a muncii".

[No title]