Grupul G20, o extindere necesară

Dacă lumea n-ar fi trecut însă printr-o gravă criză economică, rolul G20 ar fi continuat să fie eclipsat de grupul G8. Tocmai de aceea, nu puţini sunt analiştii care consideră că arhitectura G20 ar trebui modificată, astfel încât grupul celor mai puternic industrializate ţări din lume să devină cu adevărat eficient.

Noroc cu criza financiară. În lipsa ei, autointitulatul grup G8 ar fi continuat să fiinţeze ca şi cum economia statelor emergente, precum China, India sau Brazilia n-ar cunoaşte o dezvoltare cât se poate de dinamică. "Clubul celor 20" împlineşte aşadar zece ani, însă nu se poate lăuda că ar fi jucat vreun rol important pe plan internaţional înainte de izbucnirea crizei financiare. Până la apariţia haosului pe pieţele financiare din întreaga lume, întâlnirile grupului G20 aveau loc strict la nivelul miniştrilor de finanţe ai ţărilor membre.

Criza financiară a lăsat însă Statele Unite şi Europa descoperite, dependente de puterile economice emergente. Acesta este de altfel şi motivul pentru care, la Pittsburgh, elitistul grup al celor mai puternice opt state industrializate din lume a fost extins, decizie care conferă ţărilor emergente un rol mai mare în cadrul FMI şi al Băncii Mondiale. În acelaşi timp, trebuiau obţinute garanţii ferme că Beijingul, în calitatea lui de creditor al Statelor Unite, nu pune sub presiune dolarul american. La fel de importante s-au dovedit a fi rolul pieţei de desfacere din China, respectiv programele economice conjuncturale ale guvernului chinez menite a stimula consumul.

Aşteptările sunt mari şi în ceea ce priveşte politica Indiei, care ar putea să se arate dispusă la compromis în chestiunea liberalizării comerţului mondial. Nu în cele din urmă, speranţele se îndreaptă şi către Arabia Saudită, care ar trebui să îşi direcţioneze miliardele obţinute din vânzarea petrolului în investiţii de viitor, precum energia regenerabilă.

Statele membre ale grupului G20 furnizează 90% din produsul intern brut al întregii lumi şi reprezintă circa o treime din populaţia globului. Jucătorii nu sunt aşadar numeroşi, însă ei sunt reprezentanţii unei mari mase de oameni. La prima vedere, acest lucru nu e deloc rău. O analiză mai atentă relevă însă nu numai faptul că majoritatea statelor lumii, 172 la număr, se află în afara acestui club select, ci şi că şansele lor de a adera la G20 sunt destul de reduse. De ce? Pentru că ponderea lor economică modică nu le face deloc interesante pentru cei mari. Şi totuşi, nu doar aspectul economic trebuie să decidă cine are voie să ia loc la masa celor puternici - cel puţin nu într-o lume globalizată, în care greşelile unora îi costă pe toţi, dar cel mai scump pe statele sărace. Ţări care, deşi au contribuit cel mai puţin la declanşarea crizei, au cel mai mult de suferit de pe urma ei.

Autor: Jutta Wasserrab / Vlad Drăghicescu
Redactor: Rodica Binder