Semnale despre intenția răsturnării puterii

„Va fi o adunare naţională la care nu vom mai cere nimic, dar pur şi simplu vom lua ţara înapoi”, a declarat Andrei Năstase, preşedintele consiliului marii adunări naţionale (structură abilitată prin vot de protestatari cu dreptul de a negocia cu guvernarea). „Am cerut constant convocarea unei şedinţe comune a Parlamentului, Guvernului cu prezența șefului statului. O facem şi acum. Le cerem ca pe 4 octombrie să fie toţi la serviciu şi să participe la şedinţa la care vor veni şi membrii consiliului marii adunări naţionale”, a menționat Năstase.

Guvernarea nu demisionează!

Joi seara, cele trei partide de guvernare, care formează Alianța pentru Integrare Europeană – III, au adoptat și difuzat o declarație în care cheamă cetățenii Republicii Moldova să mai rabde: “Republica Moldova are nevoie, poate mai mult ca oricând, de stabilitate politică, de solidaritate socială şi de înţelegere populară – pentru ca problemele reale, cele de ordin economic şi social, care afectează nivelul de trai şi condiţiile de viaţă ale fiecărei familii din ţară, să poată fi abordate cu prioritate de către factorii decizionali ai statului”, se arată în declarația citată. Mai mult, cele trei partide din coaliția de guvernare (PLDM, PL și PDM) declară că nu vor ceda „presiunilor unor grupuri de interese care încearcă să compromită curentul pro-european din politică”, pe care cele trei partide susțin că-l reprezentă „prin votul dat de cetăţeni”.

Prin această declarație comună, partidele de guvernământ au respins cererea de demisie a Guvernului, a președintelui Nicolae Timofti și de organizare a alegerilor parlamentare anticipate, înaintată de participanții la protestele non-stop anti-corupție.

Președintele cere demisii!

La scurt timp după apariția declarației coaliției de guvernare, președintele Nicolae Timofti a citit o adresare publică în care a chemat populația să nu se lase „pradă chemărilor din partea unor așa-numiți lideri”. Pe de altă parte, el a cerut coaliției de guvernare să-i demită pe cei care au admis ca statul să fie jefuit: „Evaluarea asupra stării politice, sociale și economice, de care dispunem în prezent, face necesară luarea unor decizii neîntârziate de remediere a gravelor erori admise la nivelul unor instituții financiar bancare și de drept, care au cauzat această stare de revoltă și de incertitudine. Funcționarii și demnitarii care au administrat treburile statului cu rea-voință sau cu neglijență trebuie să-și prezinte demisia. Ei trebuie cercetați și trași la răspundere. Partidele politice, la rândul lor, inclusiv cele de la guvernare, urmează să tragă învățăminte din situația concretă în care ne aflăm și să procedeze la măsuri de însănătoșire a atmosferei din societate. Depolitizarea instituțiilor statului ar fi o primă acțiune în acest sens. Este important, de asemenea, ca Parlamentul să se întrunească în ședință plenară pentru a examina situația în care ne aflăm și să ia deciziile care se impun”, a menționat președintele Timofti.

Potrivit lui, instabilitatea din regiune și embargourile comerciale la care este supusă Moldova, influențează în mod direct cursul evenimentelor: „Există și alte provocări la adresa securității noastre, care s-au întețit în ultimii doi ani. Urmărim activizarea forțelor revanșarde, neo-sovietice, care doresc să profite de situația creată pentru a încerca să ne oprească din drumul nostru natural către Uniunea Europeană”, a atenționat șeful statului, adăugând că a cerut șefilor instituțiilor de forță „să protejeze cetățenii care protestează și să asigure caracterul pașnic al acțiunilor de protest”.

UE: „Vrem să vedem în schimb o dezbatere despre nevoia de reforme”

Șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola a reacționat. El a blamat „tactica înfricoșării” societății în legătură cu schimbarea orientării geopolitice a Republicii Moldova pe care ar folosi-o atât puterea, cât și cei care protestează împotriva ei. El a spus că Uniunea Europeană ar vrea să vadă în schimb o dezbatere despre nevoia de reforme interne, modernizare și progres. Ambasadorul UE a îndemnat la „dialog deschis” între putere, protestatari, societatea civilă și opoziție și a spus că nu vede vreun „motiv tehnic” care ar împiedica autoritățile să descopere furtul din bănci – motiv care stă la originea protestelor. „Când există voință, există și o cale”, a conchis Pirkka Tapiola. „Autorităţile de la Chişinău trebuie să facă un efort adevărat şi sincer pentru a găsi soluţii. Reformele, climatul investițional, sectorul bancar, lupta contra corupției, politici largi de incluziune pentru Autonomia Găgăuză și Transnistria - acestea sunt priorităţi!", a subliniat ambasadorul european.

Tapiola a remarcat și faptul că „demisia foarte nepotrivită a guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei a cauzat anularea mandatului pentru reprezentanţii FMI sosiţi la Chişinău. FMI a avut nevoie de garanţii, de stabilitate politică. Pentru a obţine semnarea unui Acord cu FMI aveţi nevoie de reforme. FMI cere uneori reforme prea dure, însă acest mecanism a funcţionat în toată lumea. Aşa că faceţi reforme! Semnaţi Acordul cu FMI şi deblocaţi finanţarea externă!”, a îndemnat Tapiola. În opinia sa, „sistemul politic din Moldova este influenţat de interese personale, iar acest lucru împiedică implementarea reformelor și împiedică investitorii străini să vină”.

Vor ocupa parterul Guvernului sau Parlamentului?

La rândul său, fostul ambasador al Republicii Moldova la Paris, Oleg Serebrean, a declarat că este îngrijorat de ceea ce se poate întâmpla duminică, 4 octombrie. El a invocat zvonuri potrivit cărora ar putea fi ocupat parterul Parlamentului sau parterul Guvernului. „Atunci când protestatarii ocupă, fie și neviolent, parterul instituțiilor de stat, asta miroase a intenție de lovitură de stat”, a spus Serebrean. Potrivit lui, în eventualitatea unor violențe, „poliția nu va mai fi la fel de curajoasă ca în aprilie 2009” (protestele anticomuniste de atunci s-au soldat cu devastarea Președinției și Parlamentului și cu maltratarea a sute de tineri în comisariatele de poliție). „Atunci a fost exces de zel. Acum unii angajați ai instituțiilor de forță ar putea să nu-și mai îndeplinească misiunile de serviciu în asemenea mod”, a spus Oleg Serebrean.

Posibilă soluție

Publicistul Petru Bogatu scrie în ultimul său editorial, dedicat protestelor antiguvernamentale de la Chișinău, despre o nevroză colectivă. „ Parcă vrăjiţi de absurdităţile din jur, până şi analiştii onorabili încep să se împace cu iminenţa prăbuşirii actualei puteri şi, deci, cu ideea unui scrutin legislativ fortuit”. (...) „A opri această degradare halucinantă este simplu. Cei care au guvernat sau au condus instituţii-cheie până acum şi au dezamăgit crunt şi poporul, şi partenerii externi, trebuie să demisioneze. Cu excepţia preşedintelui republicii care este un factor de stabilitate şi a Guvernului care trebuie lăsat să-şi facă treaba”, consideră Bogatu. „Oricine, până şi cel mai bun, poate greşi. Dar, dacă are măcar un strop de onestitate şi responsabilitate, se dă la o parte. Se pocăieşte şi renunţă, punând interesele generale mai presus decât cele personale. Numai astfel poate fi resetată dreapta europeană la Chişinău”.