1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Guvernul şi-a asigurat o impunitate perfectă

Horaţiu Pepine5 octombrie 2007

Guvernul a modificat Legea răspunderii ministeriale astfel încît Departamentul Naţional Anticorupţie nu mai poate cere urmărirea penală a unui ministru.

https://p.dw.com/p/Bmz8
Imagine: picture-alliance/ dpa

A doua zi, după eşecul moţiunii s-a petrecut faptul cel mai semnificativ al momentului. Într-o relativă discreţie, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă, (OUG 95/2007)care interzice procurorilor anticorupţie să mai ceară urmărirea penală pentru un ministru. Este visul oricărui ministru să fie perfect imun şi apărat de orice privire indiscretă a Justiţiei. Ordonanţa aceasta a fost adoptată ieri şi publicată în Monitorul Oficial în mare grabă ca să-i scape pe miniştri Tudor Chiuariu şi Paul Păcurau, a căror situaţie urma să fie examinată de Comisia anume instituită la Palatul Cotroceni.

Această Ordonanţă modifică Legea răspunderii ministeriale, în aşa fel încît rolul Departamentului Naţional Anticorupţie este foarte mult diminuat. Şeful DNA Daniel Morar nu mai poate cere urmărirea penală a unui ministru. De aici înainte (pînă la validarea în Parlament desigur) cei care ar putea cere urmărirea penală sînt în ordine Primul Ministru şi Procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte, dar acesta numai după ce l-a înştiinţat în prealabil pe Primul Ministru. Guvernul a încercat să salveze aparenţele, dar nu poate ascunde că în practică e vorba de o tentativă de a-şi asigura o protecţie cvasi-perfectă. În realitate miniştri dobîndesc o impunitate la fel de mare ca înainte de legislaţia din 1999 şi care fusese considerată insuficientă de UE.

Altă modificare importantă se referă la componenţa Comisiei instituite în subordinea Preşedintelui şi care de aici înainte ar urma să fie alcătuită din judecători desemnaţi de CSM. Să impui unui judecător să lucreze în subordinea unui for executiv este însă o încălcare a separaţiei puterilor, dar numai Curtea Constituţională poate da o decizie în această privinţă.

Miza acestor modificări este străvezie. Totodată apare mai limpede şi care este natura coaliţiei politice secrete care a salvat miercuri după-amiază Guvernul Tăriceanu. Toţi aceia care au temeri serioase privind urmărirea lor în Justiţie, aşa cum este fostul preşedinte Ion Iliescu, au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să împiedice căderea Guvernului. Ion Iliescu, votînd în favoarea Guvernului, a fost aplaudat la scenă deschisă de grupul liberal. Iată de ce, eşecul moţiunii de cenzură este într-o anumită măsură şi un esc al Justiţiei din Romania.

Guvernul PNL-UDMR va continua de altfel să demonteze mecanismul judiciar care a fost pus în funcţiune de fostul ministru Monica Macovei. Următorul pas este iniţiativa senatorului Frunda György, care caută să modifice procedura de numire a procurorilor anticorupţie. Iniţativa aceasta legislativă se află în dezbaterea Senatului şi a primit aviz favorabil din partea Guvernului. Dacă nu se va schimba orientarea politică din România, încetul cu încetul întreaga legislaţie anticorupţie, adoptată cu scopul admiterii în UE, va fi abrogată.