Guvernul de la Atena declară război evaziunii fiscale, "sportul naţional" al grecilor

Cifrele vorbesc de la sine. În anul 2011, contribuabilii eleni vor înşela statul, estimativ, cu 30 de miliarde de euro. Suma este mai mare decât cea pe care a reuşit statul să o economisească în ultimele 12 luni, pentru a scăpa ţara de la faliment. Din cauza lipsei incasărilor la buget, dar şi a unor statistici falsificate, deficitul pe anul 2010 a fost de mai multe ori corectat ascendent. După ce ministrul de Finanţe Papakonstantinou nu a reuşit să facă economii în cuantumul anunţat, nu-i mai rămâne decât să declare război evaziunii fiscale, un adevărat "sport naţional" al grecilor.

Rămâne însă de văzut dacă această muncă a lui Hercule îi va şi reuşi. "Combaterea evaziunii fiscale este mai ales o chestiune de voinţă politică, afirmă Iannis Stournaras, profesor de econommie la Universitatea Atena. Printr-o simplă comparaţie a declaraţiilor de impozit şi a băncilor de date, cei vinovaţi de evaziune fiscală ar putea fi imediat identificaţi dacă aceasta s-ar dori. În plus, mai bine de 70 la sută din greci nu plătesc practic niciun fel de impozit. Este greu de crezut, spune profesorul Stournaras, că atâţia medici, avocaţi sau contabili câştigă mai puţin de 12.000 de euro pe an, cât este pragul de la care începe impozitarea.

Dacă fiecare cetăţean şi-ar plăti impozitele la timp, la buget s-ar înregistra chiar un excedent, cel puţin pe hârtie. De aceea, şeful Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn cere guvernului elen să declare război evaziunii fiscale.
Începând de miercuri, 4 mai, experţii UE, Băncii Centrale Europene şi ai FMI analizează din nou programul de austeritate al guvernului socialist de la Atena, înainte de a da undă verde următoarei tranşe de împrumut, în valoare de 12 miliarde de euro. Prin planurile sale de economisire, ministrul de Finanţe Papakostinou speră să poată elimina speculaţiile privind o reeşalonare a datoriilor. Totuşi, demnitarul a cerut o prelungire a termenului de rambursare a fondurilor primite de la UE şi FMI.

Şi profesorul Stournaras s-a pronunţat împotriva reeşalonării plăţii datoriilor. Având în medie datorii de 40 la sută, băncile elene nu mai dispun de capital şi pierderi de miliarde s-ar înregistra într-un astfel de caz şi în rândul fondurilor de asigurări sociale. Grecia ar face mai bine să-şi aplice consecvent planul de austeritate şi să accelereze privatizările planificate. Acesstea nu numai că ar aduce fonduri la buget, dar ar stimula şi creşterea economică, a mai afirmat profesorul de la Atena.

Autor: Jannis Papadimitriou / Ioachim Alexandru
Redactare: Petre M. Iancu