Guvernul impune restricţii adopţiilor internaţionale
12 martie 2004Publicitate
Emma Nicholson, raportor pentru România al Parlamentului European, face o vizită de evaluare la Bucureşti. În contextul politic de acum, vizita stîrneşte un interes foarte mare. Guvernul s-a grăbit de altfel să îi ofere satisfacţie, adoptînd cu o zi înaintea sosirii sale la Bucureşti un proiect care limitează mult posibilitatea adopţiilor internaţionale.
Proiectul de lege enunţă ca principiu nevoia de continuitate în educarea copilului, ţinînd seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică. Asta înseamnă desigur că un copil născut şi crescut pînă la o anumită vîrstă în România, va fi încredinţat spre adopţie unor români. Guvernul s-a străduit să ia în considerare cît mai mult obiecţiile Parlamentului European şi să elimine suspiciunile privitoare la practica exportării copiilor. Adopţiile internaţionale au fost limitate drastic. "Adopţia internaţională, se spune în proiect, poate fi încuviinţată numai în situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare care domiciliază în străinătate este bunicul copilului." La prima vedere restricţia pare excesivă, dar probabil că Guvernul a simţit nevoia să îmblînzească criticile europene mai ales că şi Parlamentul European a făcut o concesie. Ieri a fost adoptat la Strasbourg raportul Comisiei de politică externă din care a fost înlăturat paragraful care acuză autorităţile române de inducerea în eroare a instituţiilor europene în legătură cu adopţiile internaţionale. Unii mai cred şi acum că pasajul era îndreptăţit, dar eliminarea lui era o totuşi o conditie diplomatică pentru ca diologul cu Bucureştiul să poată continua în bune condiţiuni.
Vizita de acum a doamnei Nicholson avea la rîndul ei nevoie de o atmosferă mai destinsă. Raportorul pentru România, şi-a rezervat dreptul de a continua criticile şi avertismentele, pe un ton pe care l-a caracterizat ca fiind de prietenie exigentă. Înainte de a sosi la Bucureşti, Emma Nicholson a declarat că Parlamentul salută iniţiativele recente ale Guvernului României, dar a mai spus că acum se simte nevoia unor semne clare şi lipsite de ambiguitate privind faptul că va urma o reformă reală. "România, a spus Emma Nicholson, trebuie să treacă dincolo de faţadă".
Guvernul pare sa fi receptat mesajul cel puţin în privinţa regimului adopţiilor internaţionale. Acesta este însă doar un aspect particular al unei problematici care se referă la reforma Justiţiei şi la combaterea corupţiei. Greul abia de aici înainte începe. Chiar şi în privinţa adopţiilor adevăratul test îl va da tot Justiţia, care este chemată să aprobe sau să respingă o cerere de adopţie. Discuţiile de azi dintre primul ministru Adrian Năstase şi raportorul Parlamentului European, Emma Nicholson vor privi de altfel întreaga problematică a integrării europene. Primul ministru, punînd între paranteze resentimentele abia reţinute aici la Bucureşti, va oferi doamnei Nicholson toate asigurările privind hotărîrea Guvernului de a continua reformele neceasare.
Proiectul de lege enunţă ca principiu nevoia de continuitate în educarea copilului, ţinînd seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică. Asta înseamnă desigur că un copil născut şi crescut pînă la o anumită vîrstă în România, va fi încredinţat spre adopţie unor români. Guvernul s-a străduit să ia în considerare cît mai mult obiecţiile Parlamentului European şi să elimine suspiciunile privitoare la practica exportării copiilor. Adopţiile internaţionale au fost limitate drastic. "Adopţia internaţională, se spune în proiect, poate fi încuviinţată numai în situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii familiei adoptatoare care domiciliază în străinătate este bunicul copilului." La prima vedere restricţia pare excesivă, dar probabil că Guvernul a simţit nevoia să îmblînzească criticile europene mai ales că şi Parlamentul European a făcut o concesie. Ieri a fost adoptat la Strasbourg raportul Comisiei de politică externă din care a fost înlăturat paragraful care acuză autorităţile române de inducerea în eroare a instituţiilor europene în legătură cu adopţiile internaţionale. Unii mai cred şi acum că pasajul era îndreptăţit, dar eliminarea lui era o totuşi o conditie diplomatică pentru ca diologul cu Bucureştiul să poată continua în bune condiţiuni.
Vizita de acum a doamnei Nicholson avea la rîndul ei nevoie de o atmosferă mai destinsă. Raportorul pentru România, şi-a rezervat dreptul de a continua criticile şi avertismentele, pe un ton pe care l-a caracterizat ca fiind de prietenie exigentă. Înainte de a sosi la Bucureşti, Emma Nicholson a declarat că Parlamentul salută iniţiativele recente ale Guvernului României, dar a mai spus că acum se simte nevoia unor semne clare şi lipsite de ambiguitate privind faptul că va urma o reformă reală. "România, a spus Emma Nicholson, trebuie să treacă dincolo de faţadă".
Guvernul pare sa fi receptat mesajul cel puţin în privinţa regimului adopţiilor internaţionale. Acesta este însă doar un aspect particular al unei problematici care se referă la reforma Justiţiei şi la combaterea corupţiei. Greul abia de aici înainte începe. Chiar şi în privinţa adopţiilor adevăratul test îl va da tot Justiţia, care este chemată să aprobe sau să respingă o cerere de adopţie. Discuţiile de azi dintre primul ministru Adrian Năstase şi raportorul Parlamentului European, Emma Nicholson vor privi de altfel întreaga problematică a integrării europene. Primul ministru, punînd între paranteze resentimentele abia reţinute aici la Bucureşti, va oferi doamnei Nicholson toate asigurările privind hotărîrea Guvernului de a continua reformele neceasare.
Publicitate