Guvernul Ponta şi subordonarea justiţiei

În ieşirile publice de pînă acum ale lui Victor Ponta, cel puţin cîte una în fiecare zi, şeful guvernului nu a abordat această problemă extrem de gravă nici măcar o singură dată. E un semn de întrebare pe care ar trebui să ni-l punem.

Pe de altă parte, ministrul Justiţiei Titus Corlăţean a afirmat la un post de televiziune că în cazul dosarului "Trofeul calităţii", în care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani cu executare, procesul aflîndu-se în momentul de faţă la a şasea şedinţă de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ne aflăm în faţa unei "justiţii televizate". Altfel spus, presa ar face prea mult caz pe marginea acestui dosar.

Mai mult decît atît, ministrul Justiţiei a făcut şi aprecieri în ceea ce priveşte probatoriul procurorilor în acest dosar, afirmînd că Inspectoratul de Stat în Construcţii ar fi trimis de mai mulţi ani instanţei documente din care reieşea că instituţia nu fusese prejudiciată. Numai că ministrul justiţiei a omis să spună că, doar cu cîteva săptămîni înainte, ISP trimisese instanţei o adresă în care specifica un prejudiciu chiar mai mare decît cel constatat de procurorii de la DNA.

Ce s-a petrecut cu încercarea de spălare a  dosarului lui Adrian Năstase odată cu instalarea Guvernului Ponta este de-a dreptul revoltător. În chiar prima şedinţă a guvernului, acesta decide ca Inspectoratul de Stat în Construcţii să treacă de la Ministerul Dezvoltării în subordinea primului ministru. Este demisă fosta conducere şi în fruntea ISP Victor Ponta îl numeşte pe un anume Adrian Balaban Grăjdan. Acesta trimite o adresă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care solicită să nu mai fie parte civilă în procesul lui Adrian Năstase, pe motiv că ISC nu a înregistrat nici un prejudiciu. Adresa a fost trimisă pe 22 mai, cu o zi înaintea termenului de recurs, din 23 mai.

În cea de-a şasea şedinţă de recurs de la ÎCCJ (miercuri, 30 mai), procurorul a pus la dispoziţia instanţei un înscris din care reiese că în dimineaţa zilei de 22 mai, la ora 05.53, ar fi avut loc o scurtă convorbire telefonică între Grăjdan şi Năstase. Fostul premier a explicat presei că ne aflăm în faţa unei erori şi că e posibil ca Adrian Grăjdan să-l fi sunat din greşeală. Trebuie să recunoaştem că ne aflăm în faţa a prea multe coincidenţe în această istorie. Şi că explicaţiile care ni se dau sînt cusute cu aţă albă.

Adrian Năstase susţine în continuare că dosarul în care a fost condamnat este "o diversiune a DNA-ului."

Lărgind aria de referinţă, secretarul general adjunct al guvernului, Dan Mihalache, a sugerat recent nevoia de schimbări la vîrful principalelor instituţii anticorupţie: "DNA, Agenţia Naţională de Integritate vor continua să funcţioneze. Dar asta nu înseamnă că anumite corecţii nu vor trebui operate."

La rîndul său, ministrul Justiţiei a declarat: "Mecanismul de Cooperare şi Verificare e în continuare un mecanism util, dar cu siguranţă că trebuie să restrîngem aria, să identificăm mai bine, să focalizăm mai bine care sînt obiectivele încă de respectat."

Primul obiectiv pe care ar trebui să-l urmărim în continuare este lupta anticorupţie, prin respectarea instituţiilor implicate şi mai ales prin nepolitizarea acestora. Avem garanţii în acest sens de la guvernul actual? Ţesătura ingerinţelor actualilor guvernanţi în dosarul lui Adrian Năstase ne arată clar că nu avem.

Ministrul Justiţiei Titus Corlăţean afirma în martie anul acesta la un post de televiziune, referindu-se la un alt dosar al lui Adrian Năstase, dosarul Zambaccian: "Este o încălcare flagrantă a legii în dosarul Zambaccian. Procurorul ar trebui arestat dacă Năstase nu va fi condamnat." Aşadar aşa gîndea şi rostea senatorul PSD Titus Corlăţean în urmă cu doar două luni. Şi-a schimbat între timp, odată cu numirea sa în fotoliul de ministru al Justiţiei, felul de a gîndi actul de justiţie?

Ulterior, cu ocazia audierii în comisia juridică a parlamentului înaintea votării cabinetului de către plen, Titus Corlăţean a afirmat în faţa parlamentarilor: "Ca om politic, într-o deplină libertate de exprimare, am folosit o formulă inadecvată cu privire la procurorul care a instrumentat un dosar penal cunoscut al unui lider politic cunoscut."

Chiar aşa, doar "o formulă inadecvată"?