Guvernul propune o nouă dată pentru alegeri

Potrivit noii variante primul tur a alegerilor prezidenţiale ar putea avea loc în 28 noiembrie, separat de alegerile parlamentare. Abia al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, dacă va fi cazul, ar coincide cu cele parlamentare în 12 decembrie. Guvernul a admis că obiecţiile Opoziţiei au fost corecte şi s-a străduit să evite ca alegerile să se suprapună cu sărbătoarea Crăciunului. Totuşi nu este o simplă devansare. Guvernul propune implicit şi o decalare a alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare, fie ea şi parţială. Chiar dacă distanţa în timp între cele două scrutinuri este mică şi practic campaniile electorale se vor suprapune, psihologic nu este lipsit de importanţă că alegătorii se vor duce la urne doar pentru alegerea preşedintelui. Disocierea dintre candidatul la preşedinţie şi partid este dintr-o dată posibilă. Ce implicaţii electorale ar putea avea această variantă?. Partidul Romania Mare este mai legat de preşedintele său, C.V. Tudor, decît alte partide de candidaţii lor. PRM datorează mult popularităţii unei singure persoane şi, de aceea, partidul ar avea de pierdut dacă C.V. Tudor nu s-ar califică în al doilea tur de scrutin. Va pierde în primul rînd pentru că va merge în alegeri fără liderul său, iar în al doilea rînd ca efect al eşecului eventual al acestuia în primul tur de scrutin. Nici PD si PNL nu agrează această formulă, preferînd ca primul tur al prezidenţialelor să se desfăşoare împreună cu alegerile parlamentare. Totuşi decalajul în timp este de numai două săptămîni, ceea ce face ca efectele disocierii să fie, în realitate, minore. S-ar putea ca motivaţia acestui calendar să fie legat şi de felul cum şi-a evaluat şansele personale, primul ministru Adrian Năstase. Deşi nu a confirmat, el pare să fie candidatul PSD la alegerile prezidenţiale. Or, în cazul în care primul tur ar avea loc odată cu alegerile pentru parlament, atunci, în al doilea tur de scrutin, ar merge singur, desprins oarecum de susţinerea partidului său, împotriva unui candidat al Opoziţiei. Adrian Năstase se teme însă de dezbateri în faţa unui public larg, mărturisind, de altfel, că are dificultăţi de comunicare. Aşadar el ar trece mai uşor examenul primului tur, sperînd ca în al doilea să facă apel la marea masă inerţiala a partidului care îl sustine. Dar chiar dacă data alegerilor şi modul lor de organizare are implicaţii politice demne de luat în seamă, totuşi controversa publică, generată de acest subiect a fost mult exagerată. S-a vorbit prea mult despre data scrutinului şi prea puţin de sistemul de vot care va fi adoptat. Dacă putem vorbi în România de un deficit de democraţie atunci cu siguranţă l-am putea identifica aici. Spaţiul public este ocupat, probabil cu premeditare de subiecte de rangul al doilea, în timp ce deciziile politice importante se iau adesea fără o dezbatere suficientă.