Guvernul Turciei mai câştigă o bătălie cu armata

De fapt, trei dintre cei patru erau nevoiţi oricum să renunţe la funcţii la sfârşitul lui august şi să iasă la pensie. Generalii au preferat însă varianta unei demisii, prin care au arătat că nu sunt de acord cu politica premierului Recep Tayyip Erdogan, că reclamă respectarea legilor democratice în vigoare în Turcia, că protestează faţă de întemniţarea unor colegi ofiţeri.

În ultimii ani, în jur de 250 de cadre militare active sau în retragere – printre care 40 de militari de rang înalt - au fost arestate sub acuzaţia că ar fi complotat să înlăture guvernul ales democratic la Ankara.

Şeful statului major, generalul Isik Kosaner a fost numit în funcţie abia în urmă cu un an. În declaraţia de rămas-bun adresată "camarazilor" săi, el a explicat că nu mai poate rămâne în funcţie. Comandantul nu ar mai fi capabil să apere drepturile celor care sunt închişi în urma unor proceduri juridice eronate. Pe lângă Kosaner, şi-au mai părăsit funcţiile şefii armatei terestre, marinei şi aviaţiei militare.

Relaţii tensionate între armată şi guvern

Ultimul proces împotriva unor ofiţeri de rang înalt a fost demarat chiar vinerea trecută (29.7). 22 de cadre militare sunt acuzate că ar fi organizat o acţiune sub numele de cod „Internet Memorandum“, prin care vizau o lovitură de stat împotriva executivului conservator-islamic condus de premierul Erdogan.

Între timp, 10% din generalii armatei turce, a doua ca mărime din NATO, se află după gratii, acuzaţi că ar fi pregătit puciuri anti-guvernamentale.

Relaţia dintre armată şi partidul islamic AK este tensionată încă de la venirea la putere a formaţiunii, în 2002. Armata a garantat timp de mai multe decenii păstrarea caracterului laic al statului turc, conform principiilor întemeietorului acestuia, Mustafa Kemal Atatürk. De trei ori, armata a înlăturat prin forţă guverne alese democratic.

Sub primul ministru Erdogan, influenţa politică a militarilor a fost însă redusă treptat. Prin aceste demisii, conducerea militară arată că se supune regulilor democratice consolidate între timp. Generalii au ales de data aceasta o formă paşnică de protest, faţă de ceea ce consideră o politică greşită a guvernului şi justiţiei.

Luni (1.8.), Consiliul Suprem al armatei se întruneşte pentru a decide cine va ocupa cele mai importante posturi din armata turcă. Potrivit unor informaţii din surse apropiate cabinetului de la Ankara, premierul Erdogan ar vrea să rezolve cât mai rapid ocuparea funcţiilor vacante. Noul şef al statului major ar urma să fie Necdet Özel, până acum şef al jandarmeriei.

Autori: Reinhard Baumgarten/Ovidiu Suciu
Redactor: Rodica Binder