Hartz IV pentru imigranţi şomeri?

Pe prima sa pagină astăzi, Süddeutsche Zeitung titrează "Bruxelles: Hartz IV pentru imigranţi şomeri", referindu-se la aprecierea Comsiei Europene, potrivit căreia aşa-numiţii migranţi ai sărăciei ar trebui să aibă mai lesne acces la ajutoarele sociale din Germania.

Totul a pornit de la un caz concret: o româncă de 24 de ani, care trăieşte, împreună cu băieţelul ei, din 2010 în Germania, mai precis la sora ei, în Leipzig, a beneficiat până acum de indemnizaţia pentru copii şi de un ajutor de întreţinere din partea Oficiului german de asistenţă socială pentru copii. Mama nu a lucrat, dar a solicitat ajutor social, Hartz IV, cerere care i-a fost respinsă de autorităţile de resort. În consecinţă, românca s-a plâns în instanţă, iar Tribunalul Social din Leipzig a prezentat cazul spre clarificare Curţii Europene de Justiţie. Comisia Europeană, mai notează cotidianul münchenez, critică respingerea generală a solicitărilor de ajutor social înaintate de migranţi şi pledează în schimb pentru examinarea fiecărui caz în parte.

Acelaşi ziar bavarez publică şi un comentariu pe această temă, apreciind că întreaga chestiune "nu trebuie decisă în instanţă". "Intervenţia Comsiei Europene survine într-un moment cu totul nepotrivit. În miezul unei dezbateri aprinse pe tema migraţiei sărăciei, Comisia se pronunţă pentru înlesnirea accesului migranţilor la asistenţă socială în Republica Federală. Am putea califica intervenţia drept impertinentă sau explozivă. Apoi, cu doar câteva luni înaintea alegerilor europene, aceasta ar spori şi mai mult lehamitea germanilor faţă de Uniunea Europeană, considerată oricum drept un aparat care dictează norme şi o maşinărie de acumulat datorii. Populiştii de dreapta au motive de bucurie".

Süddeutsche Zeitung e de părere că ţările membre şi Comisia UE trebuie să caute soluţii politice la această chestiune şi nu să o lase pe mâna tribunalelor şi a oficiilor de repartizarea forţei de muncă.

Revista Der Spiegel şi cotidianul vienez Die Presse îşi informează la rândul lor cititorii în ediţiile electronice cu privire la aprecierile Comisiei de la Bruxelles.

Der Spiegel publică un amplu articol pe marginea rezultatelor unui sondaj efectuat de televiziunea germană ARD. Sondajul relevă că peste două treimi dintre germani cred că Republica Federală are nevoie de forţă de lucru calificată din străinătate. "Imigranţii sunt bine veniţi, atâta vreme cât lucrează". Ani de zile, cei mai mulţi germani nu împărtăşeau această părere. În acelaşi timp, 76 la sută dintre cei chestionaţi spun că partidele politice depun prea puţine eforturi pentru a soluţiona problemele create de imigraţie.

Idee pe care o regăsim pe prima pagină a ziarului Die Welt, sub titlul "Migraţie: note proaste pentru partide".

Cotidianul berlinez salută, într-un alt articol, aportul studenţilor străini la dezvoltarea economiei germane. Potrivit unui studiu efectuat la cererea DAAD, Serviciul german de studii academice, tinerii străini acoperă, după doar câţiva ani de la absolvire, costurile studiilor şi plătesc milioane de euro fiscului cât şi caselor sociale, prin impozitele pe venit.

Să mai semnalăm că Süddeutsche Zeitung publică un interviu cu Michael Kanert, judecător la Tribunalul Social din Berlin, care critică actuala campanie a CSU ("Cine înşală, zboară") şi aminteşte că aproximativ 90 la sută dintre migranţii români şi bulgari nu beneficiază de ajutorul social Hartz IV, conform Agenţiei federale a muncii.

Potrivit Wiesbadener Tagblatt, oraşul Wiesbaden "nu numai că nu se teme de un val de migranţi, dar se şi bucură să primească forţă de lucru calificată, de pildă meseriaşi şi îngrijitori de bătrâni."