Hillary şi Obama

După o dură campanie anti-Obama, susţinută de soţia fostului preşedinte american Bill Clinton în alegerile preliminare pentru preşedinţia americană, eşuata candidată a partidului democrat, Hillary Clinton a schimbat ieri, vizibil, macazul. La congresul partidului democrat destinat nominalizării candidatului prezidenţial al formaţiunii ei, Hillary Clinton a susţinut o înflăcărată cuvântare, oferindu-i lui Obama întregul ei sprijin.

Dar, care este importanţa ei în economia alegerilor prezidenţiale americane?

Primul act al spectacolului oferit de meticulos regizatul congres al partidului democrat, menit să-i redea aripi candidatului de culoare Barack Obama, s-a consumat la Denver, Colorado, nu întâmplător graţie cuvântării rostite de Hillary Clinton.

Introdusă de un film despre viaţa şi cariera celei, care fusese la un pas de a deveni prima femeie trimisă de partidul democrat în cursa pentru Casa Albă, precum şi de elogiile fiicei ei, Chelsea, care s-a declarat „mândră c-o poate prezenta pe eroina şi pe mama mea”, Hillary a trecut la microfon. În aplauze furtunoase, şi interminabile ovaţii fierbinţi, aranjată şi coafată perfect, ea a declarat că „a sosit timpul să ne recucerim ţara iubită. Indiferent dacă aţi votat pentru mine, a venit timpul să ne unim”, a adăugat ea. apelând la adepţii şi partizanii ei, să nu treacă în tabăra republicană.

In context, Clinton a preluat mesajul schimbării propus de Obama, şi a afirmat că „John MCain e colegul şi prietenul meu, care şi-a servit ţara cu multă abnegaţie. Cu toate acestea, America” n-ar avea nevoie „de alţi 4 ani, precum cei 8” ai actualei administraţii republicane, ci de un preşedinte democrat.

Or, deşi s-a dovedit entuziastă, caldă, şi impetuoasă, nu e clar deloc că alocuţiunea senatoarei i-a convins pe adepţii ei cei mai loiali să treacă realmente de partea lui Obama.

Conform sondajelor, circa 20 la sută dintre cei care au optat pentru Hillary Clinton în alegerile preliminare insistă să voteze în favoarea candidatului republican, John Mc Cain, ori au de gând să se abţină de la vot la 4 noiembrie.

Or, senatorul din Illinois nu se poate lipsi de ei. În ultima vreme, Obama, pe care 74 la sută din germani l-ar alege şi mâine, dacă ar putea, în funcţia supremă, şi-a văzut, în America, popularitatea serios erodată. Candidatul democrat şi-a pierdut bunăoară mult din credibilitate din pricina incapacităţii sale de a reacţiona cu suficientă claritate şi fermitate, şi ca atare adecvat, la invazia Rusiei în Georgia.

Iar în alegerile preliminare s-a constatat că Barack Obama n-a reuşit să convingă segmente importante ale electoratului american, cum ar fi, bunăoară cel alcătuit din muncitorii albi şi familiile lor.

Încât, senatorul de culoare va avea nevoie de întreg sprijinul electoratului democrat, spre a avea o şansă de a-l învinge pe liderul republican John McCain, în scrutinul prezidenţial din toamnă. In ciuda eforturilor familiei Clinton, nu e câtuşi de puţin limpede că va reuşi să-l ralieze integral de partea sa.