1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Hoţul neprins, negustor cinstit

9 noiembrie 2010

Puţine firme sunt dispuse să recunoască faptul că au fost spionate. De aceea este greu de spus care este numărul companiilor afectate de atacuri cibernetice sau tentative de furt tehnologic.

https://p.dw.com/p/PzXn
Imagine: picture alliance/ZB

O maşină germană de clasă medie. Deşi nu poate fi considerată o minune a tehnicii, în spatele producerii acestui autovehicul se ascund câteva mii de patente, printre altele pentru sistemul de frânare, cutia de viteză şi componentele electronice. Toate acestea reprezintă proprietatea intelectuală a producătorului; o proprietate vânată de spioni din cele patru colţuri ale lumii.

Spionajul industrial crează prejudicii uriaşe economiei germane. "Plecăm de la premisa că numărul, neoficial, al firmelor păgubite este foarte mare. În anumite cazuri pierderile materiale se situează între o sută de mii şi câteva milioane de euro. Dacă adăugăm aceste sume la cele de care se ştie deja, pentru că firmele au depus reclamaţie, rezultă prejudicii în valoare de zeci de miliarde de euro", susţine Alexander Geschonnek, reprezentant al KPMG - firma specializată în consultanţă de afaceri şi management care a realizat studiul.

În atenţia hoţilor de idei şi tehnologie sunt, în primul rând, companiile axate pe inovaţii şi exporturi. Problema este că nicio firmă confruntată cu acte de spionaj nu face publice asemenea informaţii. Reticenţele lor se leagă, pe de o parte, de pierderea imaginii, iar pe de alta de dispariţia comenzilor sau deprecierea acţiunilor la bursă.

Ameninţate sunt, în primul rând, companiile de mărime medie pentru că acestea inovează majoritatea produselor, dar şi pentru că nu conştientizează pericolul spionajului industrial. "Numai firmele mari au şi departamente care se ocupă de securitatea informaţiilor. Cele medii au carenţe la acest capitol", afirmă Berthold Stoppelkamp, expert din partea unei companii specializate în securitate economică.

Cine, cum, cât fură

15.09.2010 DW-TV Made in Germany Wirtschaftsspionage
Imagine: DW-TV

Spionii şi vânzătorii de informaţii pot fi pretutindeni. De exemplu, partenerul de afaceri din străinătate poate fi, în realitate, agent al unui serviciu secret. În mod deosebit, China şi Rusia încearcă să devină competitive cu orice preţ. Lupta pentru supremaţie pe piaţă este dură. Dar şi ambiţiile personale ale unui angajat pot duce la scurgerea de informaţii.

"Jumătate dintre firmele participante la sondaj au recunoscut faptul că angajaţii au fost cei care au furnizat date sau au înstrăinat secrete; unii din dorinţa de a se îmbogăţi, alţii ca act de răzbunare pe angajator"

, adaugă Alexander Geschonneck.

Aparatura modernă, de dimensiuni din ce în ce mai reduse, face spionajul să fie aproape floare la ureche. Un copiator cu memorie, un stick USB sau un banal tocător de hârtie, la care s-a instalat un scanner, pot fi unelte preţioase în activitatea de spionaj. Din cale afară de riscantă este telefonia prin internet (VoIP) - din raţiuni financiare, multe firme au renunţat la linia clasică de telefon, iar acum au devenit "transparente" pentru atacurile cibernetice.

Tehnologia de vârf este cel mai preţios capital al firmelor germane. În context, experţii le recomandă celor care doresc să-şi menţină avantajul în faţa concurenţei, să nu investească numai în cercetare, ci şi în sisteme solide de protejarea a informaţiilor.

Autori: Marc Erath, Claudia Ştefan
Redactor: Robert Schwartz