Hugo Boss, în slujba naziştilor

Compania Hugo Boss a dorit mai multă "transparenţă", a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt Hjördis Kettenbach. Încă de la sfârşitul anilor ´90, renumita casă de modă s-a confruntat cu acuzaţii privind exploatarea forţei de muncă. Sub protecţia naziştilor, fondatorul firmei, Hugo Boss, s-a numărat printre cei care au profitat de pe urma regimului.

Istoricul Elisabeth Timm, însărcinat cu cercetarea acestor acuzaţii, a constatat că renumita companie a contribuit la fondul de despăgubiri acordate persoanelor folosite la muncă forţată pe vremea lui Hitler. Investigaţiile au continuat sub conducerea istoricului Roman Köstner, specializat în economie, şi au vizat perioada dintre înfiinţarea casei de modă (1924) şi decesul fondatorului Hugo Boss.

Rezultatele anchetei demonstrează limpede ca folosirea mâinii de lucru forţate şi confecţionarea de uniforme militare l-au transformat pe Hugo Boss dintr-un producător mărunt în proprietarul unei firme mijlocii.

Devenit membru al partidului naţional-socialist în 1931, Boss a fost un adept al ideologiei naziste, însă nu poate fi numit "croitorul lui Hitler". Atelierul celui ce avea să devină ulterior unul dintre cei mai celebri creatori de modă din lume era doar unul din mulţimea de ateliere şi făbricuţe care funcţionau şi în slujba regimului. 

După încheierea războiului şi în deceniile ce au urmat, compania a continuat să producă păstrând numele fondatorului Hugo Boss. "Dorinţa noastră a fost să scoatem la lumină adevărul printr-o investigaţie obiectivă, să ne exprimăm regretul faţă trecutul firmei şi să prezentăm imaginea diferită pe care concernul o are în prezent", afirmă conducerea companiei. 

Trecutul întunecat al familiei Quandt

În 2007, documentarul "Tăcerea familiei Quandt" prezenta, în premieră, legăturile lui Günther Quandt cu regimul nazist. Primul soţ al Magdei Goebbels era înfăţişat ca un exploatator ajuns stăpânul unui imperiu economic pe spezele deţinuţilor din lagărele naziste şi ale muncitorilor forţaţi să lucreze în fabricile sale.

Printre altele, familia Quandt deţine părţi însemnate din gigantul BMW şi din concernul chimic Altana.

Cel care s-a decis să rupă tăcerea a fost nepotul lui Günther Quandt. După patru ani de investigaţii, istoricul Joachim Scholtyseck a prezentat, la cererea familiei, dovada legăturii dintre fondatorul companiei şi puterea nazistă.

Cu o situaţie financiară de invidiat încă înaintea instalării la putere a lui Hitler, Günther Quandt nu a ezitat totuşi să se implice activ în abuzurile comise de naţional-socialişti. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în fabrica sa au fost forţaţi să muncească aproximativ 50.000 de oameni. Parţial, mâna de lucru era formată din deţinuţi aduşi din lagăre. Quandt nu a avut scrupule nici în privinţa preluării companiei, aflată iniţial în posesia evreilor.

Urmaşii fostului om de afaceri au catalogat drept "dureros" adevărul privind trecutul tatălui şi bunicului lor. Pentru a-şi şterge pata de pe obraz, familia Quandt a donat Arhivelor landului Hessa o parte din documentele vechi ale firmei.

Ministerul de externe - părtaş la Holocaust

Dar nu numai întreprinzătorii particulari s-au strecurat prin ceaţa densă a trecutului nazist, ci şi unele instituţii de stat. În octombrie 2010, o comisie internaţională a prezentat rezultatele unei investigaţii din care reiese participarea ministerului de externe la uciderea sistematică a evreilor.

Studiul a fost realizat la cererea lui Joschka Fischer, în 2005, pe atunci şef al diplomaţiei germane.

Ministerul de externe, au constatat istoricii, a încurajat activ politica abuzivă a celui de-al Treilea Reich, participând, încă de la început, la toate măsurile de persecutare, privare de drepturi, deportare şi ucidere a evreilor europeni.

"După încheierea războiului", a declarat istoricul Eckart Conze - unul din cei patru autori ai studiului -, "ministerul a încercat să se prezinte ca o pepinieră a rezistenţei antihitleriste". Astfel, timp de şase decenii, s-a crezut că instituţia a fost un organism sănătos, deşi se ştia că acolo au activat şi câţiva membri ai formaţiunilor SS şi SA.   

Referindu-se la informaţiile date publicităţii anul trecut, ministrul de externe Guido Westerwelle a afirmat că s-a realizat un pas important în "elucidarea celui mai întunecat capitol din istoria germanilor" şi a propus ca raportul să devină parte integrantă în cursurile de pregătire a viitorilor diplomaţi germani. 

Autori: Rachel Gessat, Claudia Ştefan
Redactor: Ovidiu Suciu