Human Rights Watch: Libia recurge la bombe cu fragmentaţie

"Parcă a plouat noaptea trecută", descrie un rebel exploziile violente care au zguduit oraşul Misrata. Potrivit datelor oferite de Human Rights Watch, o organizaţie pentru drepturile omului cu sediul central în SUA, trupele lui Gaddafi ar fi folosit bombe cu fragmentaţie - o muniţie care a dispărut din multe arsenale ale lumii fiindcă produce victime şi după încheierea ostilităţilor - în cursul asedierii ultimului bastion al rebelilor din estul Libiei. Guvernul de la Tripoli a respins acuzaţiile, calificându-le prin purtătorul de cuvânt guvernamental, Mussa Ibrahim, drept "suprarealiste". El a cerut Human Rights Watch dar şi rebelilor să prezinte dovezi în sprijinul afirmaţiilor făcute.

Potrivit rebelilor, trupele fidele lui Gaddafi au ocupat poziţie de luptă mai ales într-o zonă din apropierea drumului principal spre Misrata, de unde lansează obuze şi bombe cu fragmentaţie asupra oraşului. Rebelii au cerut alianţei NATO să bombardeze acea zonă, mai ales că la faţa locului nu se află civili.

Bombele cu fragmentaţie, interzise din 2010 printr-o convenţie la care mai bine de 100 de ţări au aderat, dar nu şi Libia, sunt obuze care se deschid deasupra ţintei, împrăştiind o mulţime de mici proiectile explozive. Activişti ai Human Rights Watch au găsit în Misrata cel puţin trei astfel de bombe, a declarat Steve Goose, un expert al organizaţiei. "Este revoltător, a spus el, că bombe de acest tip sunt lansate în zone locuite". Despre folosirea acestei categorii de armament de către trupele lui Gaddafi a scris mai întâi o echipă de reporteri ai ziarului New York Times, care a reuşit să publice şi o serie de fotografii. Potrivit acestei surse, bombele cu fragmentaţie au fost fabricate în Spania în anul 2007, cu trei ani înainte ca Madridul să semneze convenţia de interzicere a lor.

În răstimp, preşedinţii SUA, Barack Obama, Franţei, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron, au cerut într-un articol de presă semnat în comun retragerea lui Gaddafi de la putere. Dictatorul "trebuie să dispară, şi anume pentru totdeauna", se arată în articolul publicat de ziarul britanic "Times", de ziarul francez "Figaro" şi de "International Herald Tribune". În replică la articolul în cauză, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a criticat ceea ce consideră o "încălcare a mandatului primit din partea ONU" pentru intervenţia în Libia. Lavrov a avertizat: " Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite nu a permis niciun fel de acţiuni în vederea schimbării regimului de la Tripoli."

În schimb, secretarul general al alinaţei NATO, Anders Fogh Rassmusen, a salutat iniţiativa lui Obama, Sarkozy şi Cameron. "Cred că articolul reflectă unitatea şi determinarea aliaţilor", a spus Rassmusen la încheierea reuniunii miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO de la Berlin.

Autor: Ioachim Alexandru (dpa, rtr, afp)

Redactor: Robert Schwartz