Ieremiade

Presa occidentală n-a reacţionat încă, în genere, la remanierea guvernului Năstase, îndepărtarea mult criticatei Rodica Stănoiu şi cooptarea în cabinet a unor demnitari controversaţi, precum Ioan Talpeş figurînd doar în relatările agenţiilor de ştiri. In schimb ediţia internet a ziarului estgerman Leipziger Volkszeitung sondează starea de spirit a foştilor redegişti. Potrivit cotidianului din Leipzig, germanii din răsărit manifestă o crescîndă identificare cu alţi central şi esteuropeni, acceptînd în proporţie de 84 la sută extinderea Uniunii. Conform rezultatelor unui sondaj, a sporit sensibil şi acceptarea includerii în Uniunea Europeană a bulgarilor şi românilor. La acest capitol se înregistrează însă diferenţe serioase. "In timp ce o majoritate de 60 la sută găsesc că ideea aderării Bulgariei este bună, procentul estgermanilor care favorizează şi includerea României scade la 4 din 10". Ziarul scrie: "Românii, pe care această atitudine, adoptată şi în afara Germaniei, îi supără, se plîng că sunt trataţi ca şi cum ar fi cetăţeni europeni de categoria a treia", citat închis. Şi ziarul relevă că, din nefericire, citez din nou "această impresie (a românilor) e accentuată de faptul că 45 la sută din estgermani îşi pot imagina o aderare a Rusiei la UE. Alta e în schimb situaţia în vestul Republicii Federale. Doar un sfert din vestgermani consideră că Rusia se potriveşte Uniunii Europene, în timp ce în favoarea cooptării românilor se pronunţă totuşi 40 la sută.

Editorialiştii se ocupă azi pe larg de adoptarea constituţiei irakiene de tranziţie, precum şi de rezultatele alegerilor din Grecia şi Austria. The Guardian din Londra marchează schimbarea de regim de la Atena, suliniind că se înscrie într-o tendinţă generală de alunecare spre dreapta a electoratului european. "In Grecia, pînă şi alegătorii socialişti educaţi şi prosperi din pătura de mijloc le-au întors spatele socialiştilor", cărora, potrivit ziarului britanic, "le va face bine o pauză pe băncile opoziţiei, pentru a putea apoi să dea oameni politici de statură europeană".

Şi Financial Times din Londra salută victoria conservatorilor , considerînd că există cel puţin două motive de a se elogia izbînda forţelor de centru dreapta. In ziar citim: "Schimbarea politică e în sine sănătoasă, şi cu atît mai mult după o lungă prezenţă la putere a unui singur partid.
Victoriosul Karamanlis", mai scrie ziarul, "va avea nevoie de întreaga sa autoritate spre a asigura pacea în Cipru şi succesul Jocurilor Olimpice din vară". In ce-l priveşte pe predecesorul său socialist, Simitis, "lui îi revine meritul transformării Greciei într-o ţară europeană normală" şi al ameliorării relaţiilor cu Turcia". El Pais de la Madrid sugerează existenţa unei simbolice sabii a lui Damocle atîrnînd de-asupra capului liderului grec. Ziarul spaniol evidenţiază în context urgenţa problemelor cipriotă şi olimpică pe care le are de rezolvat Karamanlis, un eşec putîndu-i fi fatal politic, mult înainte de finalul teoretic al mandatului său.

Un istoric debut se întrevede în orice caz în Irak. Observatorii occidentali salută la unison adoptarea noii constituţiie irakiene. Şi-anume, "după decenii de dictatură", după cum scrie bunăoară Tagesspiegel din Berlin. Ziarul nu omite însă nici aspectele mai puţin îmbucurătoare ale evenimentului. De pildă faptul că legea fundamentală nu e decît provizorie, iar semnarea ei n-a reuşit decît după două tentative eşuate şi vărsări masive de sînge. Totuşi, cotidianul constată că "Irakul postbelic a intrat într-o fază nouă".

De bun augur, de bună seamă, devreme ce, potrivit ziarului german Osnabruecker Zeitung, constituţia conferă drepturi tututor segmentelor şi grupurilor religioase şi etnice, precum şi femeilor, noii factori de decizie fiind siliţi să se obişnuiască mai întîi cu această stare de lucruri.
Ziarul, avertizînd fireşte, că islamiştii şi saddamiştii "vor continua să încerce să torpileze tranziţia Irakului spre democraţie" pune punctul pe i, scriind: "Noua constituţie este unică în lumea arabă".

Şi Frankfuerter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă acestă lătură a chestiunii, reliefînd speranţele date de declaraţia lui Paul Bremer, potrivit căreia, documentul constituţional semnat la Bagdad e fără precedent în istoria acestei ţări arabe, căreia "i se deschide o şansă unică de a lăsa în urmă tirania ultimelor decenii şi de a se îndrepta spre pluralism". Multe vor depinde, potrivit ziarului elveţian Baseler Zeitung, de atitudinea majorităţii şiite, între altele faţă de americani. Iar La Repubblica din Roma se arată convins că adoptarea, oarecum în pofida voinţei liderului şiit, aiatolahul Sistani, a noii constituţii "nu e decît un prim pas pe calea retragerii din Irak a forţelor de ocupaţie americane".