Iluzia comunismului: Moldova este imună la criza mondială

Pe de altă parte, experţii internaţionali spun că problemele nu au cum să ocolească Republica Moldova în următoarea perioadă.

Într-adevăr, Guvernul şi Banca Naţională a Moldovei au întreprins măsuri severe pentru a atenua efectele crizei financiare la nivel de strategie guvernamentală. Experţii susţin, însă, că lovitura asupra Moldovei ar putea veni sub formă de efecte colaterale ale crizei mondiale. În acest context, Banca Mondială atrage atenţia asupra unei posibile scăderi a remitenţelor de valută din străinătate, fenoment determinat de revenirea masivă în ţară a moldovenilor care vor rămâne fără slujbe în străinătate. De altfel, acest proces, potrivit experţilor locali, deja a început.

Conform unui studiu al Băncii Mondiale, Republica Moldova se plasează pe locul doi (după Tadjikistan) în topul mondial al statelor în curs de dezvoltare în ceea ce priveşte ponderea remitenţelor în Produsul Intern Brut. Anul trecut această pondere a fost de 38,3 la sută, transferurile de peste hotare devenind, mai ales în ultimii trei ani, o miză riscantă a Guvernului de la Chişinău.

Prezent zilele acestea în Republica Moldova, europarlamentarul român Titus Corlăţean a atras atenţia autorităţilor moldovene asupra pericolelor evidente care ameninţă Republica Moldova în perioada care urmează:

„Mulţi dintre românii din Spania, din Italia se întorc acasă... Acelaşi lucru va fi şi mai valabil pentru mulţi dintre moldovenii plecaţi la muncă. Aceasta înseamnă că transferul de bani din Europa către familiile din Republica Moldova şi pentru susţinerea bugetului Republicii Moldova, - 40% din buget este susţinut de remitenţe, - aceste transferuri vor scădea dramatic”.

Guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, a declarat recent că Republica Moldova are imunitate faţă de criza financiară mondială:

„Eu nu văd în perspectiva apropiată că poate să se declanşeze vreo criză locală şi explic de ce: Băncile care activează astăzi în Republica Moldova ca filiale ale băncilor străine nu au avut de suferit, pentru că nu au suferit nici băncile-mamă”.

Leonid Talmaci a recunoscut, totuşi, că Moldova este sensibilă în trei domenii care cuprind, practic, întreaga economie: posibila scădere a transferurilor de peste hotare, scăderea exporturilor şi a investiţiilor străine.

Aceeaşi îngrijorare o împărtăşesc şi experţii independenţi locali. Analistul economic al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă:

„În opinia noastră, în prezent, în Moldova, sunt peste 2 miliarde de dolari care bântuie aiurea, pentru că nu ştie nimeni ce se întâmplă cu ei... Marea majoritate a investiţiilor străine directe în Republica Moldova sunt, de fapt, investiţii speculative. Aceasta înseamnă că sunt „bani pe valiză” care în orice clipă pot „pleca” din ţară, plus ceea ce credem noi că sunt remitenţe (o parte din aceşti bani sunt, de fapt, economii ale muncitorilor noştri plecaţi)... Deci avem o bulă din asta de 2 miliarde de dolari care umblă prin economia noastră şi când va plesni – nu-i va părea nimănui puţin”.

La rândul său, ex-premierul moldovean, Ion Sturza, a declarat recent că este imposibil ca Republica Moldova să rămână neatinsă de criza financiară globală în condiţiile în care vecinii şi principalii săi parteneri comerciali au de suferit. În acelaşi context, directorul executiv al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova, Adrian Axente, a declarat pentru revista „Business expert” că criza financiară are deja impact negativ asupra Moldovei, invocând riscul creşterii şomajului pe măsură ce moldovenii vor reveni acasă.