1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Imaginea SUA - grav afectată de cazurile de tortură din Irak

Daniel Scheschkewitz / Ioachim Alexandru4 mai 2004

Într-un război se petrec dintotdeauna lucruri groaznice. În era mass-media, însă, imaginile desprinse din focarele de conflict fac aproape simultan înconjorul pământului, influenţând tot atât de rapid opinia publică. Această realitate a trebuit să fie luată la cunoştinţă şi de SUA, cu ocazia dezvăluirii unor cazuri de tortură de care s-au făcut vinovaţi militari ai Pentagonului

https://p.dw.com/p/B1h8
Imagine: AP/Courtesy of The New Yorker

Tratamentele inumane aplicate deţinuţilor irakieni sunt un dezastru pentru imaginea Americii, cu atât mai mult cu cât superputerea lumii a pierdut deja iniţiativa în bătălia propagandistică, aflată în toi atât în Orientul Apropiat cât şi în cel Mijlociu. În acest context, justificarea operaţiunilor militare devine şi mai anevoioasă.

Dacă punctul de vedere arab - potrivit căruia intenţiile SUA în regiune sunt exclusiv malefice - mai avea nevoie de încă o dovadă în sprijinul său, atunci militarii americani au oferit-o pe tavă – involuntar şi de aceea cât se poate de ilustrativ. Iar faptul că tortura a fost aplicată în temuta închisoare Abu Ghraib, unde Saddam Hussein îşi schingiuia adversarii politici pare o ironie a sorţii, permiţând desprinderea următoarei concluzii: În anumite privinţe, unii soldaţi americani au coborât prin acţiunile lor pe aceeaşi treaptă cu torţionarii fostului regim irakian.

Cu toate acestea, însă, încălcarea, de către câţiva soldaţi, a Convenţiei de la Geneva nu trebuie să împovăreze armata americană în ansamblu. În clipa de faţă, pe teritoriul irakian sunt desfăşuraţi aproximativ 130.000 de militari ai Pentagonului. Or, în orice aşezare umană cu un asemenea număr de locuitori se întâlnesc şi răufăcători. Mai mult decât atât, cercetările nu îndreptăţesc ipoteza că abuzurile petrecute în închisoarea Abu Ghraib ar reprezenta doar vârful aisbergului.Totuşi, în ciuda acestor amănunte, militarilor americani le va fi greu să-şi amelioreze imaginea în lumea arabă, şi nu numai acolo.

Tragerea la răspundere a militarilor vinovaţi în faţa unui tribunal de război pare în această situaţie de la sine înţeleasă. La fel de imperativă şi de firească ar fi şi investigarea metodelor pe care le foloseşte la interogatorii serviciul secret american CIA, dar nu numai acesta; ar trebui cercetate şi firmele particulare de securitate, din ce în ce mai răspândite în Irak, care şi ele efectuează anchete sensibile, în paralel cu structurile militare de comandă. Dacă armata împuterniceşte firme particulare să efectueze activităţi de securitate, atunci trebuie luate măsuri ca acestea să se desfăşoare în cadrul legal. Orice altceva nu ar reprezenta decât o invitaţie la abuz.

Atât la Guantanamo, cât şi în Irak sau Afghanistan, nu trebuie tolerate spaţiile din care a dispărut orice urmă de legalitate. Avertismentele adresate militarilor vinovaţi nu pot fi de ajuns, la fel cum nici stupoarea exprimată oficial de preşedintele George Bush vizavi de cazurile de tortură nu este suficientă. Nu trebuie uitat că miza politicii americane în Irak şi în Orientul Apropiat este uriaşă.